O hotărâre importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) schimbă modul în care este interpretată legislația privind deținerea armelor de apărare și pază în România. Judecătorii au stabilit definitiv că persoanele care au efectuat stagiul militar obligatoriu și au fost ulterior trecute în rezervă nu pot fi încadrate în categoria „militarilor” care beneficiază de dreptul special de a procura astfel de arme.
Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial și a devenit obligatorie la începutul lunii iunie, punând capăt interpretărilor diferite existente până acum în instanțe și în practica autorităților.
Cine poate cumpăra arme de apărare și pază
Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor prevede că dreptul de a procura arme de apărare și pază este rezervat doar anumitor categorii de persoane.
Printre acestea se numără demnitarii, magistrații, diplomații, militarii și polițiștii, atât în perioada în care sunt activi, cât și după pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, cu condiția să nu fi pierdut această calitate din motive imputabile.
De asemenea, legea acordă acest drept unor persoane care exercită funcții ce implică autoritate publică și persoanelor incluse în programele de protecție a martorilor.
Întrebarea care a generat litigiul era dacă foștii recruți care au efectuat armata obligatorie înainte de suspendarea serviciului militar obligatoriu pot fi considerați „militari” în sensul legii.
Clarificarea adusă de ÎCCJ
Prin Decizia nr. 64/2026, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă al ÎCCJ a stabilit că simpla efectuare a stagiului militar obligatoriu nu conferă persoanei statutul de militar în sensul articolului care reglementează procurarea armelor de apărare și pază.
Astfel, cetățenii care au satisfăcut serviciul militar și au fost ulterior trecuți în rezervă nu se încadrează automat în categoria beneficiarilor prevăzuți de lege. Hotărârea are caracter obligatoriu pentru toate instanțele și autoritățile care aplică legislația privind armele și munițiile.
Condițiile care trebuie îndeplinite pentru obținerea unei arme
Chiar și persoanele care fac parte din categoriile autorizate de lege trebuie să îndeplinească o serie de cerințe stricte pentru a putea procura și deține o armă de apărare și pază.
Solicitantul trebuie să fie major, să nu fi fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni intenționate, să nu fie inculpat într-un dosar penal pentru fapte comise cu intenție și să fie declarat apt din punct de vedere medical și psihologic. Totodată, legea impune absolvirea unui curs de instruire teoretică și practică privind manipularea și utilizarea armelor.
O altă decizie importantă privind statutul militarilor
Nu este prima dată când ÎCCJ intervine pentru clarificarea noțiunii de „militar” din Legea nr. 295/2004. În anul 2023, instanța supremă a decis că termenul include și categoria soldaților și gradaților profesioniști reglementați de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.
Prin noua hotărâre, judecătorii delimitează clar statutul militarilor profesioniști de cel al persoanelor care au efectuat doar stagiul militar obligatoriu, precizând că cele două situații nu pot fi tratate identic atunci când este vorba despre accesul la arme de apărare și pază.
Ce efecte produce decizia
Decizia ÎCCJ va avea impact direct asupra persoanelor care au efectuat armata obligatorie înainte de suspendarea recrutării și care considerau că statutul lor de rezervist le oferă drepturile recunoscute militarilor în activitate sau celor proveniți din structurile profesioniste.
De acum înainte, autoritățile și instanțele vor fi obligate să aplice aceeași interpretare, iar foștii recruți trecuți în rezervă nu vor putea invoca simpla efectuare a serviciului militar pentru a obține dreptul de procurare a armelor de apărare și pază prevăzut de Legea nr. 295/2004.
Foto: Pexels.com
