Interviu cu Ringo Dămureanu, fost Secretar al Camerei Deputaților, președinte al Sindicatului Național Forța Legii, despre cele mai noi modificări ale Codului administrativ, aduse prin Legea nr. 165/2026.
Portal Social: Domnule Dămureanu, este Legea nr. 165/2026 o veste bună sau rea pentru funcționarii publici din România?
Ringo Dămureanu: Pentru funcționarii publici de execuție din clasa I, care ocupă așadar funcții pentru care sunt necesare studiile superioare de lungă durată, principala schimbare este una categoric pozitivă: după 15 ani de așteptare, s-a deblocat cariera profesională. Până acum, cine ajungea la gradul Superior practic atingea plafonul carierei de execuție. De aici înainte apar pentru gradul Superior nivelurile 2, 3 și 4. Un profesionist foarte bun va mai putea evolua în carieră, fără să fie neapărat nevoit să ajungă șef spre a mai avea vreo perspectivă de carieră. Aș spune că era o schimbare necesară de multă vreme.
PS: Promovarea este garantată?
RD: Aici apare prima contradicție, deoarece legea vorbește despre merit, performanță și competențe, însă pune și un plafon administrativ: nivelurile 2, 3 și 4 nu pot depăși împreună 20% din totalul posturilor aprobate la nivelul ordonatorului de credite, nivelul 4 fiind chiar plafonat la doar 8%. Poți avea doi funcționari la fel de buni, ambii îndeplinind condițiile profesionale, și doar unul să aibă efectiv acces la promovare. Meritocrația nu se împacă foarte ușor cu astfel de ”cote” prestabilite.
PS: Problema funcționarilor mai în vârstă ar fi aceea că dacă ești aproape de pensie poți să nu mai ai timpul să parcurgi nivelurile 2, 3 și 4?
RD: Este o observație care merită luată în serios. Legea recunoaște actualului grad Superior echivalența cu nivelul 1. Pentru trecerea succesivă la noile niveluri se cere promovare și, ulterior, vechime de minimum 1 sau 3 ani în nivelul deținut. Nu aș spune de pe acum că avem automat o discriminare juridică pe criteriu de vârstă, dar avem cu siguranță o problemă de echitate intergenerațională a normelor tranzitorii. Un funcționar cu 25 sau 30 de ani de experiență poate porni de la aceeași linie a nivelului 1 ca și un coleg ajuns foarte recent la gradul Superior. Cred că ar trebui discutată o soluție tranzitorie, care să valorifice într-o anumită măsură vechimea profesională deja acumulată.
PS: Evaluările profesionale devin mai importante?
RD: Mult mai importante, deoarece pentru accesul la noile niveluri, funcționarul trebuie să obțină nivelul maxim la cel puțin o competență generală relevantă, consemnată în evaluarea anuală. Asta înseamnă că evaluatorul nu mai influențează doar un calificativ anual, ci poate influența direct accesul la următoarea treaptă de carieră. Tocmai de aceea vom fi mult mai atenți la evaluările arbitrare, să nu îi dezavantajeze pe oameni. Un sistem bazat pe competențe este bun dacă evaluarea competențelor este obiectivă și verificabilă, iar sarcina Sindicatului este tocmai aceea de a proteja această garanție legală.
PS: Pentru personalul contractual schimbarea ni s-a părut chiar mai mare. Este adevărat?
RD: Așa este, și aici chiar avem rezerve serioase. Legiuitorul începe să construiască pentru personalul contractual un regim aproape administrativ de obligații, răspundere, disciplină, conflicte de interese și incompatibilități. Sunt preluate inclusiv, în mod corespunzător, art. 94–97 din Legea nr. 161/2003, adică regulile privind incompatibilitățile funcționarilor publici le devin aplicabile și contractualilor din Administrație. Suntem întru totul de acord cu critica formulată de CES. Nu poți lua de la funcționarul public constrângerile și să le transferi salariatului contractual, fără să discuți cu aceeași seriozitate și garanțiile statutare ale funcției publice. Contractul individual de muncă și raportul de serviciu nu sunt același lucru. Dacă apropiem cele două regimuri numai când este vorba despre obligații, incompatibilități și sancțiuni, apare un dezechilibru evident. CES a criticat tocmai această extindere asupra personalului contractual. Sunt convins că acesta va constitui, mai devreme sau mai târziu, obiectul unei excepții de neconstituționalitate, pe care alții sau chiar noi o vom ridica într-un eventual proces.
PS: Există totuși și drepturi noi pentru contractuali?
RD: Da, unul este chiar important. Salariatul contractual poate refuza să semneze, să contrasemneze sau să avizeze un document pe care îl consideră ilegal. Dar trebuie să o facă în scris, motivat juridic și în termen de cinci zile lucrătoare. Este o protecție reală, însă și o responsabilitate serioasă. Mesajul nostru va fi simplu: dacă ai dubii serioase asupra legalității unui document, nu semna mecanic și nu formula nici un refuz improvizat; cere asistență juridică de la organizația sindicală care îți apără drepturile.
PS: Ce se întâmplă cu posturile contractuale care, în realitate, presupun exercitarea autorității publice? Am observat deja explicații, pe pagina organizației, spre exemplu, pentru șefii SVSU.
RD: Nu există transformări automate, stabilite doar după denumirea postului. Instituțiile sunt chemate să analizeze activitatea efectivă. În termenul stabilit de lege, până la sfârșitul anului 2026, trebuie delimitate posturile contractuale de acelea care implică prerogative de putere publică, iar pentru anumite situații legea deschide posibilitatea transformării postului contractual în funcție publică. Exact aceasta este și problema unui șef SVSU. Nu putem spune că toți devin funcționari publici sau că niciunul nu devine. Trebuie văzute fișa postului și atribuțiile reale: control, verificare, constatare, autoritate publică sau, dimpotrivă, activități predominant operative și tehnice. Funcția se analizează prin ceea ce face omul, nu prin ce scrie pe ușa biroului.
PS: Sindicatele primesc vreun rol suplimentar?
RD: Da, și acesta este unul dintre punctele importante ale legii. Procedura disciplinară a funcționarilor publici se extinde, în mod corespunzător, și asupra personalului contractual, iar în comisiile de disciplină poate să existe și reprezentare sindicală, în condițiile stabilite de lege. Pentru noi, nu este o prezență decorativă. Vom urmări constituirea legală a comisiilor și respectarea dreptului la apărare al fiecărui lucrător.
PS: Care va fi, până la urmă, marea miză a anului 2027?
RD: Aș spune că tocmai aplicarea acestor modificări ale Codului administrativ. Pe hârtie poți scrie competență, merit sau profesionalizare. În realitate, va depinde foarte mult de cine stabilește competențele, cum se modifică fișele de post, cine evaluează, dacă se organizează concursurile și dacă plafonul de 20% nu ajunge să transforme o carieră promisă într-una inaccesibilă. În paralel, la personalul contractual trebuie să împiedicăm transformarea profesionalizării într-o simplă extindere a constrângerilor. Noi susținem fără rezerve deschiderea unei cariere reale pentru funcționarii publici. O reformă serioasă va trebui să păstreze un echilibru: mai multă performanță să însemne și mai multe oportunități, iar mai multă răspundere să vină și cu garanții reale. Acesta va fi criteriul după care Forța Legii va monitoriza aplicarea Legii nr. 165/2026.
PS: Vă mulțumim.
