Judecătoarea Ionela Tudor, vicepreședinte al Curții de Apel București și șefa Secției a X-a de contencios administrativ și fiscal, a depus cerere de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Informația a fost relatată luni, 2 februarie, de Agerpres. Solicitarea magistratului urmează să fie discutată în ședința Secției pentru judecători a CSM programată pentru 5 februarie.
Ionela Tudor are 51 de ani și ocupă una dintre cele mai importante poziții din cadrul Curții de Apel București (CAB), instanță-cheie în arhitectura sistemului judiciar din România.
Cariera Ionelei Tudor: de la avocatură la conducerea Curții de Apel București
Ionela Tudor a activat ca avocat în perioada 1998–2004, ulterior intrând în magistratură. A fost judecătoare la Judecătoria Fetești, Judecătoria Slobozia, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița și Tribunalul București (2017–2021). Din 2023, activează la Curtea de Apel București, unde a devenit șefa Secției a X-a și vicepreședinte al instanței.
În ultimii ani, numele său a fost asociat cu dosare cu impact public major, inclusiv cu decizia de suspendare a analizei tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat. În motivare, instanța a invocat „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului”, argument care a generat ample dezbateri în spațiul public.
Episodul „M-a sunat Lia”, moment intens mediatizat
Ionela Tudor a devenit cunoscută opiniei publice și după un episod petrecut pe 11 decembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă organizată de conducerea Curții de Apel București, în contextul dezvăluirilor Recorder privind presupuse nereguli din justiție.
În timpul conferinței, când președinta CAB, Liana Arsenie, urma să răspundă unei întrebări, Ionela Tudor a privit telefonul mobil, s-a aplecat către aceasta și i-a șoptit: „M-a sunat… M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, după care a părăsit sala.
Ulterior, judecătoarea a revenit și i-a arătat președintei CAB mesajul primit, citind: „Este exclus ca… este exclus ca Predoiu să fi intervenit. Nu a sugerat”. Referirea era la Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Momentul a fost interpretat de o parte a presei drept un indiciu al influenței conducerii Înaltei Curți asupra unor magistrați din instanțele inferioare, subiect care a generat controverse în spațiul public.
Contextul privind Lia Savonea și deciziile controversate
Lia Savonea conduce Înalta Curte de Casație și Justiție din vara anului 2025. De-a lungul carierei, a fost implicată în decizii intens dezbătute, printre care anularea unei condamnări definitive în cazul lui Mario Iorgulescu, precum și hotărâri pronunțate în alte dosare sensibile.
De asemenea, în Dosarul Revoluției, Savonea a stabilit că rechizitoriul nu îndeplinea condițiile de legalitate, ceea ce a dus la reluarea procedurilor. Între timp, fostul președinte Ion Iliescu a decedat, fără a mai exista o hotărâre definitivă în cauză.
Urmează decizia CSM
Cererea de pensionare a Ionelei Tudor va fi analizată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pe 5 februarie. În cazul aprobării, aceasta ar însemna retragerea din magistratură a unuia dintre cei mai importanți membri ai conducerii Curții de Apel București.
Decizia vine într-un moment sensibil pentru sistemul judiciar, marcat de dezbateri publice privind independența magistraților și influența exercitată la nivelul conducerii instanțelor.
Rămâne de văzut dacă Secția pentru judecători a CSM va aproba solicitarea și care vor fi consecințele acestei retrageri asupra conducerii Curții de Apel București și a dosarelor aflate pe rol.
Foto: hotnews.ro
