Polițiștii nu pot opri și controla o persoană în orice situație, după bunul plac. Legea stabilește condițiile în care poate fi verificată identitatea unui cetățean și cazurile în care se poate ajunge la un control corporal, al bagajelor sau al unui vehicul.
O simplă plimbare pe stradă nu înseamnă că un cetățean este obligat să accepte orice fel de verificare din partea poliției. În același timp, oamenii trebuie să știe că polițiștii au, în anumite condiții prevăzute de lege, dreptul de a solicita actul de identitate, de a verifica identitatea și chiar de a efectua un control.
Regulile sunt prevăzute în Legea nr. 218/2002, actul normativ care stabilește atribuțiile și competențele Poliției Române.
În ce situații poate Poliția să ceară buletinul
Un polițist poate solicita unei persoane să prezinte buletinul de identitate în mai multe situații prevăzute de lege. Printre acestea se află cazurile în care există motive verosimile să se creadă că persoana încalcă legea, pregătește sau a comis o faptă ilegală ori că a fost prezentă la locul unei fapte și ar putea avea informații relevante.
Legitimarea poate avea loc și atunci când descrierea unei persoane corespunde cu cea a unei persoane căutate sau când există legături cu bunuri ori mijloace de transport căutate potrivit legii.
De asemenea, identificarea poate fi realizată în cadrul unor controale sau razii desfășurate în condițiile legii.
Polițistul trebuie să spună motivul legitimării
Un drept important al cetățeanului este acela de a afla de ce este legitimat.
Polițistul trebuie să îi comunice persoanei, verbal, motivul pentru care solicită stabilirea identității. În același timp, cetățeanul are obligația să prezinte actele necesare și să ofere informațiile necesare pentru verificarea identității, atunci când acestea sunt solicitate legal.
Dacă persoana nu are asupra sa un act de identitate, legea prevede și alte modalități prin care polițistul poate stabili cine este aceasta.
Când poate fi făcut un control corporal
Legitimarea nu înseamnă automat că polițistul poate face și un control corporal.
Potrivit Legii nr. 218/2002, controlul corporal poate fi realizat în scopuri expres prevăzute de legislație. De exemplu, polițistul poate efectua un asemenea control atunci când există motive verosimile să creadă că persoana are asupra sa bunuri care sunt supuse confiscării, interzise la deținere, căutate potrivit legii sau care pot constitui probe într-o procedură judiciară.
Există și alte situații speciale, inclusiv pentru identificarea unor arme, obiecte sau substanțe periculoase, în condițiile stabilite de lege. Prin urmare, un control corporal nu ar trebui confundat cu simpla legitimare.
Cum trebuie efectuat controlul corporal
Controlul corporal trebuie realizat cu respectarea demnității persoanei. Legea prevede că acesta se efectuează de către o persoană de același sex cu cea controlată și presupune examinarea externă a corpului și a îmbrăcămintei, inclusiv prin palpare și apăsare.
În cazul în care sunt identificate obiecte, persoana poate fi solicitată să le prezinte polițistului. Omul legii trebuie, în exercitarea atribuțiilor sale, să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei și să aibă un comportament civilizat și o atitudine politicoasă, dar fermă.
Poliția poate verifica și bagajele
În anumite condiții, verificarea poate viza și bagajele persoanei. Controlul acestora se poate face vizual, prin palpare sau apăsare, iar persoana poate fi solicitată să deschidă bagajul și să prezinte conținutul.
Există însă limite importante. Controlul nu înseamnă că polițistul poate, în mod automat, să desfacă orice obiect din interior sau să acceseze conținutul dispozitivelor electronice.
Potrivit regulilor prezentate în Legea nr. 218/2002, obiectele sunt verificate la exterior, fără a fi desfăcute sau demontate, iar plicurile nu sunt deschise și citite. De asemenea, controlul bagajului nu îi conferă automat polițistului dreptul de a intra în telefonul, laptopul sau tableta persoanei.
Ce se întâmplă după control
Un alt aspect important este documentarea controlului. Rezultatul controlului trebuie consemnat într-un proces-verbal. Documentul este semnat de polițist și de persoana controlată, iar în cazul în care aceasta refuză semnarea sau primirea, refuzul este menționat în procesul-verbal. Persoana vizată trebuie să primească o copie a documentului.
Acest document poate fi important în cazul în care, ulterior, apar neclarități sau persoana consideră că măsura polițistului nu a respectat prevederile legale.
Ce obligații are cetățeanul
Drepturile cetățeanului sunt însoțite și de obligații. Atunci când legitimarea este efectuată în condițiile legii, persoana trebuie să ofere informațiile necesare pentru stabilirea identității și să prezinte documentele solicitate.
Refuzul nejustificat de a coopera cu polițistul poate avea consecințe, în funcție de situația concretă și de măsura legală dispusă. Important este ca orice verificare să se desfășoare în limitele competențelor stabilite de legislație.
Faptul că Poliția Română exercită autoritate publică nu înseamnă că polițiștii pot acționa fără restricții. Legea prevede în mod expres că, atunci când își exercită atribuțiile, polițiștii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului și prevederile legale aplicabile.
Așadar, cetățenii trebuie să își cunoască atât drepturile, cât și obligațiile. O legitimare legală trebuie respectată, însă o persoană are dreptul să știe motivul pentru care este oprită și să beneficieze de respectarea procedurilor prevăzute de lege.
