Românii se plâng că muncesc foarte mult și nu mai au timp de altceva. Cu toate acestea, datele oficiale la nivelul Uniunii Europene arată diferit. Țara noastră continuă să ocupe ultimele locuri în clasamentele europene privind piața muncii. Cele mai recente date publicate de Eurostat arată că românii au cea mai scurtă durată estimată a vieții profesionale din Uniunea Europeană, fiind la mare distanță de țările din vestul continentului, unde oamenii rămân activi pe piața muncii cu peste un deceniu mai mult.
Statisticile evidențiază diferențe semnificative între statele membre, atât în ceea ce privește durata carierei, cât și participarea la piața muncii.
România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană
Potrivit Eurostat, o persoană din Uniunea Europeană cu vârsta de 15 ani este estimată să lucreze, în medie, 37,5 ani pe parcursul vieții. În România, durata estimată a vieții profesionale este de doar 32,7 ani, cea mai redusă din Uniunea Europeană. Prin comparație, în Țările de Jos, liderul clasamentului, media ajunge la 44 de ani, ceea ce înseamnă o diferență de 11,3 ani față de România.
Cine conduce clasamentul european
Statele cu cele mai lungi cariere profesionale sunt:
- Țările de Jos – 44 ani;
- Suedia – 42,3 ani;
- Danemarca – peste 40 de ani;
- Estonia – peste 41 de ani.
La polul opus se află:
- România – 32,7 ani;
- Italia – aproximativ 33 ani;
- Bulgaria – 34 ani.
Datele Eurostat arată că există diferențe importante și între femei și bărbați. La nivelul Uniunii Europene, durata estimată a vieții profesionale este de aproximativ 39,5 ani pentru bărbați și 35,4 ani pentru femei. În România, decalajul este influențat de participarea mai redusă a femeilor pe piața muncii și de întreruperile generate de concediile pentru creșterea copiilor sau de alte motive familiale.
De ce este România pe ultimul loc
Specialiștii explică această poziție prin mai mulți factori:
- pensionările timpurii în anumite categorii profesionale;
- migrația forței de muncă;
- abandonul pieței muncii înainte de vârsta standard de pensionare;
- îmbătrânirea populației și scăderea numărului persoanelor active.
Durata vieții profesionale a crescut în ultimii ani
Chiar dacă România rămâne pe ultimul loc, indicatorul a înregistrat o evoluție pozitivă. La nivelul Uniunii Europene, durata estimată a vieții profesionale a crescut de la 35,2 ani în 2016 la 37,5 ani în 2025, pe fondul unei participări mai ridicate pe piața muncii și al prelungirii activității profesionale în multe state membre. România a înregistrat, la rândul său, o creștere, însă aceasta nu a fost suficientă pentru a reduce diferența față de liderii europeni.
Ce arată aceste date pentru economia României
Durata mai scurtă a vieții profesionale are un impact direct asupra economiei, sistemului public de pensii și pieței muncii. Un număr mai mic de ani petrecuți în activitate înseamnă contribuții mai reduse la bugetul asigurărilor sociale și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii.
În același timp, provocările demografice și migrația continuă a forței de muncă fac ca România să se confrunte cu un deficit tot mai mare de angajați în numeroase sectoare economice.
