Sorin Grindeanu îi solicită ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să facă publică situația completă a deficitului bugetar și a obligațiilor de plată ale statului înainte de adoptarea rectificării bugetare. Liderul PSD susține că autoritățile trebuie să clarifice inclusiv facturile restante, sumele datorate în urma unor hotărâri judecătorești și cheltuielile necesare pentru funcționarea instituțiilor publice până la sfârșitul anului.
Discuțiile privind finanțele României se intensifică înaintea rectificării bugetare, după ce președintele PSD a cerut o imagine completă asupra obligațiilor financiare ale statului. Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, căruia i-ar fi cerut să prezinte public toate datele relevante înainte ca Guvernul să ia o decizie privind repartizarea banilor.
Liderul social-democrat consideră că reducerea deficitului bugetar trebuie analizată împreună cu facturile neachitate și cu celelalte cheltuieli care trebuie acoperite. PSD condiționează susținerea rectificării bugetare de clarificarea situației financiare.
Ce datorii ale statului vrea Sorin Grindeanu să fie făcute publice
În discuția cu Alexandru Nazare, Sorin Grindeanu ar fi cerut o evaluare detaliată a obligațiilor de plată care apasă asupra bugetului public. Printre acestea se numără facturile pentru lucrările executate sau aflate în desfășurare, sumele rezultate din hotărâri judecătorești, concediile medicale care nu au fost decontate și banii necesari pentru funcționarea instituțiilor până la finalul anului.
Obligațiile care ar trebui clarificate înaintea rectificării s-ar ridica la aproximativ 80 de miliarde de lei. În această estimare ar intra circa 5 miliarde de lei pentru obligații de plată către magistrați, alte 5 miliarde de lei pentru concedii medicale neachitate și între 10 și 12 miliarde de lei pentru cheltuielile necesare funcționării statului în ultimele luni ale anului.
La aceste sume s-ar adăuga facturile restante pentru lucrările realizate și alte obligații bugetare. Cifrele reprezintă estimări prezentate în relatările despre discuțiile politice și nu trebuie confundate cu deficitul bugetar oficial raportat de Ministerul Finanțelor.
„I-am cerut ministrului Finanțelor să prezinte public situația economică reală a României, pentru a avea o radiografie completă a bugetului consolidat. Vrem să știm pe ce ne putem baza în fundamentarea măsurilor pentru 2027”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Grindeanu cere transparență înainte de rectificarea bugetară
Președintele PSD susține că populația trebuie să cunoască situația reală a finanțelor publice și să poată înțelege efectele măsurilor fiscale adoptate în ultimele luni.
Grindeanu a cerut ca Alexandru Nazare să prezinte public datele, astfel încât acestea să poată fi analizate înaintea deciziilor privind bugetul pentru anul viitor.
„Românii au dreptul să știe pentru ce au fost chinuiți cu măsuri de austeritate și dacă deficitul a scăzut doar pe hârtie. Ne dorim transparență și date clare, pentru a putea lua cele mai bune decizii pentru români și pentru economie”, a transmis Sorin Grindeanu.
Miza disputei este importantă atât pentru rectificarea bugetară din acest an, cât și pentru construirea bugetului pe 2027. O evaluare completă ar trebui să arate ce obligații au fost deja înregistrate, ce plăți au rămas restante și ce resurse mai sunt disponibile pentru cheltuielile publice.
Alexandru Nazare anunță că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB
Solicitările lui Sorin Grindeanu vin după ce ministrul Finanțelor a prezentat datele execuției bugetare pentru primele nouă luni ale anului 2026. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din Produsul Intern Brut. În perioada similară din 2025, deficitul se ridica la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB.
Diferența reprezintă o reducere de aproximativ 24,17 miliarde de lei față de primele nouă luni ale anului precedent. Alexandru Nazare a susținut că evoluția reflectă efectele măsurilor de consolidare fiscală și a subliniat că disciplina bugetară trebuie menținută. Ministrul a prezentat și o creștere a veniturilor bugetare, în paralel cu majorarea investițiilor publice.
Veniturile statului au ajuns la aproximativ 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada comparabilă. Cheltuielile au crescut cu 5,5%, iar investițiile publice au însumat 107,77 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de ministru.
Aceste rezultate nu elimină însă problema obligațiilor de plată care trebuie acoperite până la finalul anului. Deficitul bugetar calculat pe baza execuției bugetare și totalul facturilor restante sunt indicatori diferiți, care trebuie analizați separat.
„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare. Totodată, septembrie este prima lună din acest an în care comparația anuală surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.
Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile pot avansa în paralel, cu condiția ca resursele să fie direcționate către priorități clare, iar cheltuielile să fie fundamentate pe rezultate și capacitatea reală de finanțare”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Ministrul Finanțelor a avertizat că evoluția pozitivă a deficitului nu înseamnă că România își poate permite să relaxeze controlul cheltuielilor.
Unul dintre riscurile menționate de Alexandru Nazare privește fondurile europene și finanțările aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit datelor prezentate de ministru, România mai avea de primit 6,43 miliarde de euro pentru cererile de plată 5 și 6.
Sumele solicitate sau prevăzute în programele de finanțare nu sunt automat echivalente cu banii încasați efectiv. Dacă anumite cheltuieli nu vor fi validate pentru finanțare europeană, presiunea asupra bugetului național ar putea crește.
O altă problemă o reprezintă costurile cu dobânzile datoriei publice. Acestea au ajuns la 50,63 miliarde de lei în perioada analizată, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în intervalul similar din anul precedent, potrivit. În aceste condiții, autoritățile trebuie să stabilească ce cheltuieli pot fi susținute, ce obligații trebuie achitate cu prioritate și ce resurse vor putea fi alocate în bugetul pentru 2027.
Disputa privind situația finanțelor publice arată că rectificarea bugetară nu este doar o operațiune contabilă, ci și o decizie cu implicații politice și economice. Guvernul trebuie să găsească un echilibru între plata obligațiilor deja asumate, finanțarea serviciilor publice, continuarea investițiilor și respectarea țintelor de deficit.
Foto: stirileprotv.ro
