Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat, vineri, legea privind reforma pensiilor din justiție, act normativ intens dezbătut în ultimele luni și contestat la Curtea Constituțională. Șeful statului a declarat că „recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”, subliniind însă că susține și măsurile legislative și administrative necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din sistemul judiciar.
Promulgarea vine după ce Curtea Constituțională a publicat, joi, 26 februarie, motivarea deciziei prin care a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a declarat proiectul de lege constituțional. Documentul, publicat în Monitorul Oficial, are 38 de pagini. Din momentul publicării motivării, președintele avea la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea.
„Am promulgat în această dimineață legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate. Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea”, a scris președintele pe pagina sa de Facebook.
Ce a decis CCR? Cuantumul pensiei este stabilit prin lege
În motivare, Curtea Constituțională a precizat că nici Constituția și nici instrumentele juridice internaționale nu stabilesc un cuantum fix al pensiilor pentru diferite categorii profesionale. Potrivit judecătorilor constituționali, nivelul pensiei este atributul legiuitorului, care poate stabili atât un prag minim, cât și un plafon maxim.
CCR a subliniat că dreptul la respectarea bunurilor nu garantează o pensie într-un anumit cuantum, iar pensia devine „bun” în sens juridic doar în măsura în care a devenit exigibilă. Prin urmare, Curtea a concluzionat că noua lege nu încalcă articolul 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.
Totodată, instanța constituțională a reluat considerente din Decizia nr. 467/2 august 2023, arătând că modificarea mecanismului de actualizare a pensiilor de serviciu, de la raportarea la indemnizația brută a magistraților în activitate la actualizarea în funcție de indicele de inflație, poate ridica probleme de previzibilitate pentru cei deja aflați în sistem.
CCR a precizat că legiuitorul trebuie să facă o distincție clară între magistrații aflați deja în funcție la momentul intrării în vigoare a noii legi și cei care vor accede ulterior în sistem. Pentru prima categorie, modificările nu pot afecta elemente esențiale ale statutului deja consolidat, în timp ce pentru viitorii magistrați există o marjă mai largă de apreciere.
Opinii concurente și separate în interiorul Curții
Decizia CCR nu a fost lipsită de nuanțe. Judecătorii Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc au formulat o opinie concurentă, în timp ce Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au avut o opinie separată, semn că dezbaterea juridică a fost una complexă.
Înainte de promulgare, mai multe instanțe și organizații profesionale i-au solicitat președintelui să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare.
Curțile de Apel au avertizat că noile reglementări ar putea crea mai multe regimuri de pensionare într-un interval scurt de timp. Potrivit acestora, s-ar putea ajunge la situații în care un judecător de judecătorie pensionat în baza vechii legi să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte pensionat în baza noii legi, ceea ce ar genera dezechilibre și tensiuni în sistem.
Și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut retrimiterea actului normativ în Parlament, considerând reexaminarea „esențială” pentru garantarea independenței justiției și a dreptului cetățenilor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În plus, reprezentanți ai magistraților au lansat critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzându-l de o „mentalitate stalinistă” în raporturile dintre puterea executivă și cea judecătorească, afirmații care au amplificat tensiunile dintre cele două puteri ale statului.
Ce urmează după promulgare
Odată promulgată, legea privind reforma pensiilor magistraților va intra în vigoare conform termenelor prevăzute în actul normativ. Impactul concret asupra sistemului judiciar va depinde de modul în care vor fi aplicate noile dispoziții și de eventualele ajustări legislative viitoare.
Reforma pensiilor speciale rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din spațiul public, cu implicații atât bugetare, cât și instituționale. Promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan marchează o etapă decisivă într-un proces legislativ care a generat ample controverse și dezbateri la nivel național.
Foto: pexels.com
