Noua lege a salarizării continuă să provoace dezbateri intense în România, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că proiectul va suferi modificări după consultările cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale. Oficialul susține că autoritățile analizează toate observațiile primite și încearcă să elimine problemele semnalate înainte ca legea să fie adoptată în forma finală.
Declarațiile vin într-un moment în care proiectul noii legi a salarizării a generat numeroase nemulțumiri în sectorul public, mai ales în Educație, Administrație și Justiție. Sindicatele au criticat mai multe prevederi și au cerut modificări urgente înainte ca documentul să ajungă în Parlament.
Guvernul promite corecturi, după negocierile cu sindicatele
Dragoș Pîslaru a precizat că procesul de consultare este esențial și că proiectul nu este unul definitiv. Ministrul a explicat că fiecare propunere va fi analizată, iar prevederile considerate problematice vor putea fi ajustate.
Potrivit acestuia, autoritățile nu își propun să ignore criticile venite din partea sindicatelor și nici să impună o formă rigidă a legii fără dialog. Mesajul transmis este că proiectul trebuie îmbunătățit acolo unde există argumente solide și soluții sustenabile din punct de vedere bugetar.
„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuţii ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, aşa cum fusese prevăzut iniţial, România ar fi avut la dispoziţie resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele şi pentru a gestiona tranziţia către noul sistem”, a scris Dragoș Pîslaru pe pagina lui de Facebook.
Ministrul a declarat că nu poate garanta că toate solicitările vor fi acceptate, însă a promis că toate observațiile vor fi analizate și că vor fi făcute corecturi acolo unde acestea sunt justificate.
Sporurile, unul dintre cele mai controversate subiecte
Unul dintre cele mai discutate puncte ale noii legi este legat de sistemul sporurilor. Proiectul aflat în dezbatere prevede eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente în prezent, măsură care a provocat reacții puternice în mai multe domenii ale sectorului public.
Pîslaru consideră că actualul sistem a devenit prea complicat și că este nevoie de o structură mai simplă și mai transparentă. Cu toate acestea, oficialul a subliniat că anumite responsabilități suplimentare trebuie recunoscute în continuare prin mecanisme salariale adecvate.
Printre exemplele invocate se află și indemnizația de dirigenție din educație, despre care ministrul a spus că trebuie analizată cu foarte mare atenție înainte de a fi eliminată.
”Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp.
Legea salarizării este una dintre aceste reforme și trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem și ce nu facem. Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.
O altă temă importantă este cea a sporurilor. Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni.
În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi.
Consultările au adus în discuție și alte aspecte care depășesc o analiză strict tehnică. De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcțiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule și coeficienți. Acestea țin de modul în care societatea românească înțelege responsabilitatea, reprezentarea și serviciul public și necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni, a adugat ministrul Muncii.
Nemulțumiri în mai multe sectoare bugetare
Discuțiile privind legea salarizării au scos la iveală numeroase probleme semnalate de angajații din sectorul public. Sindicatele din Educație, reprezentanții sistemului judiciar și alte instituții au avertizat că anumite prevederi pot genera dezechilibre și pot afecta atractivitatea unor profesii esențiale pentru funcționarea statului.
Ministrul Muncii a recunoscut că proiectul conține mai multe lacune și a declarat că acestea trebuie corectate în urma dialogului cu partenerii sociali. În ultimele zile au avut loc întâlniri cu reprezentanții Educației, iar consultările vor continua și cu alte familii ocupaționale din sistemul public.
„Consultările pe Sănătate au demonstrat că problema reconfigurării sporurilor este una capitală, în special pe partea personalului de urgență și terapie intensivă UPU / ATI, iar legiuitorul va trebui să țină seama și de doleanțele personalului din Sănătate și Asistența socială. Nu în ultimul rând, Administrația publică, urmează miercuri discuții și pe acest sector de activitate, sunt probleme majore pe partea de DSP-uri, chiar și alte instituții de control au nevoie de un alt tip de abordare” – Ringo Dămureanu, Președintele Sindicatului Național Forța Legii.
Când va intra în vigoare noua lege
Conform proiectului prezentat de Ministerul Muncii, noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar, iar valoarea de referință pentru anul 2027 este stabilită la 4.100 de lei.
Guvernul își propune ca legea să fie finalizată și asumată politic până la finalul lunii august, termen inclus și în angajamentele asumate prin PNRR.
Foto: antena3.ro
