Reforma funcției publice din România intră într-o nouă etapă, după publicarea în Monitorul Oficial a unor prevederi care schimbă modul în care sunt evaluate performanțele profesionale ale funcționarilor publici.
Procesul de modernizare a administrației publice urmărește trecerea către un sistem în care competențele, rezultatele și profesionalismul să aibă un rol mai important în evaluarea personalului din instituțiile statului.
La elaborarea și promovarea unor măsuri din această zonă a contribuit și Transparency International România, organizație care susține de mai mulți ani consolidarea integrității, transparenței și profesionalizării administrației publice.
Evaluarea funcționarilor publici se face pe baza competențelor
Una dintre componentele importante ale reformei este introducerea unei metodologii prin care performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici sunt analizate pe baza competențelor. Metodologia a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 165 din 2026. Potrivit documentului, evaluarea profesională se realizează anual.
Funcționarii publici pot primi unul dintre calificativele:
- „foarte bine”;
- „bine”;
- „satisfăcător”;
- „nesatisfăcător”.
Evaluarea nu urmărește doar rezultatele obținute într-o anumită perioadă, ci și modul în care funcționarul își utilizează competențele necesare pentru exercitarea atribuțiilor.
Ce înseamnă evaluarea pe bază de competențe
Sistemul de competențe este deja prevăzut în cadrul normativ privind funcția publică. Normele stabilesc existența unor competențe generale și specifice, iar acestea sunt utilizate pentru a identifica aptitudinile și cunoștințele necesare pentru ocuparea și exercitarea unei funcții publice.
Printre competențele generale se regăsesc:
- eficiența personală;
- eficiența interpersonală;
- responsabilitatea socială;
- competențele manageriale;
- leadershipul.
În categoria eficienței personale intră, între altele, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, inițiativa și capacitatea de planificare și organizare. Pentru relația cu ceilalți sunt urmărite competențe precum comunicarea și lucrul în echipă, în timp ce responsabilitatea socială include orientarea către cetățean și integritatea.
Integritatea și profesionalismul, criterii importante
Reforma urmărește ca funcția publică să fie mai strâns legată de profesionalism și de responsabilitatea față de cetățean.
În acest context, integritatea nu este tratată doar ca un principiu general, ci apare în cadrul competențelor care trebuie avute în vedere în exercitarea funcției publice.
Sistemul urmărește, de asemenea, ca fiecare post să fie asociat unor competențe necesare, astfel încât evaluarea să poată fi raportată la responsabilitățile concrete ale funcționarului. Normele prevăd inclusiv realizarea analizei posturilor, identificarea competențelor necesare și elaborarea unor fișe de post standardizate.
Reforma schimbă modul în care este privită performanța în administrație
Noua abordare încearcă să mute accentul de la o evaluare formală către una bazată pe ceea ce știe și poate să facă efectiv funcționarul public. Pentru administrația românească, obiectivul este creșterea eficienței și profesionalizarea resurselor umane din instituțiile statului.
Evaluarea pe bază de competențe poate oferi, în același timp, informații despre domeniile în care un angajat are nevoie de formare profesională suplimentară. Prin urmare, rezultatul evaluării nu trebuie privit exclusiv prin prisma calificativului primit. Sistemul este conceput și pentru identificarea necesităților de dezvoltare profesională.
Ce se poate schimba pentru funcționarii publici
Pentru angajații din administrația publică, schimbarea înseamnă că performanța profesională trebuie analizată într-un mod mai structurat. Un funcționar public va trebui să demonstreze nu doar că își îndeplinește sarcinile, ci și că deține competențele necesare pentru exercitarea eficientă a postului.
În cazul funcțiilor de conducere, evaluarea poate viza suplimentar competențele manageriale, iar pentru anumite funcții de nivel înalt sunt relevante și competențele de leadership.
O reformă mai amplă a administrației publice
Măsurile privind evaluarea funcționarilor reprezintă o componentă a unui proces mai amplu de modernizare a administrației.
În ultimii ani, reforma funcției publice a inclus măsuri privind recrutarea, competențele, digitalizarea, formarea profesională și eficientizarea administrației. Comisia Europeană și Banca Mondială au susținut, de asemenea, dezvoltarea unui cadru de competențe digitale pentru funcționarii publici din România.
În acest context, publicarea noilor reguli în Monitorul Oficial reprezintă un pas important către un sistem administrativ în care performanța și competențele profesionale să conteze mai mult.
Pentru cetățeni, miza finală a reformei este creșterea calității serviciilor publice și dezvoltarea unei administrații mai eficiente, mai transparente și mai apropiate de nevoile societății.
