Să fie adevărat că ”Nici o dispoziție de disponibilizare nu mai poate fi emisă în județul Dolj, în baza HCL de reorganizare”? O investigație Portal Social a descoperit ce spune, în realitate, hotărârea Curții de Apel Craiova și de ce mii de funcționari publici din primăriile doljene merită să cunoască adevărul și să nu se lase manipulați.
În ultimele zile, un comunicat distribuit intens pe grupurile funcționarilor publici și ale salariaților din administrația publică locală doljeană a produs un val de optimism în rândul lucrătorilor din primăriile din județul Dolj. Mesajul era simplu, categoric și spectaculos: „Reorganizarea domnului Ilie Bolojan prin OUG nr. 7 este definitiv suspendată în întreg județul Dolj”. Iar câteva rânduri mai jos urma o afirmație și mai categorică: „Nicio dispoziție de disponibilizare nu mai poate fi emisă în județul Dolj”.
Dacă aceste afirmații ar corespunde întru totul hotărârii Curții de Apel Craiova, consecințele juridice ar fi uriașe. Ar însemna că toate cele 111 unități administrativ-teritoriale din județul Dolj, împreună cu Consiliul Județean Dolj, ar fi obligate să înceteze imediat orice procedură de reorganizare întemeiată pe OUG nr. 7/2026. Că niciun primar nu mai poate continua reorganizarea, că Președintele Consiliului județean Dolj nu ar mai putea pune în executare măsurile adoptate. Și că toate actele administrative emise în baza OUG nr. 7 ar fi paralizate. O asemenea hotărâre ar fi una dintre cele mai importante pronunțate în România în materia reorganizării administrației publice locale.
Portal Social a decis însă să verifice. Dar nu comunicatul și postările distribuite pe rețelele sociale, nu declarațiile liderului SCOR, ci dosarul. Am analizat acțiunea introductivă, sentința Tribunalului Dolj și Decizia Curții de Apel Craiova, în raport de dispozițiile OUG nr. 7/2026 dată de Guvernul Bolojan pentru restructurarea aparatului funcționăresc din administrația locală, inclusiv din Dolj.
Concluziile sunt, cel puțin, surprinzătoare.
Ce a judecat, în realitate, Curtea de Apel Craiova?
Dosarul nr. 1969/63/2026, respins la fond de Tribunalul Dolj, a avut ca obiect suspendarea executării Comunicării nr. 3160/13.03.2026 emisă de Instituția Prefectului Județului Dolj, privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru unitățile administrativ-teritoriale din județ. Primul lucru pe care l-am verificat a fost obiectul dosarului, nu presupunerile sau interpretările de o parte și de alta.
Instanța nu a fost sesizată cu suspendarea OUG nr. 7/2026, nici cu suspendarea reorganizării tuturor primăriilor din Dolj și, atenție, nici cu suspendarea hotărârilor consiliilor locale sau a dispozițiilor de concediere sau de eliberare din funcție. Este cel mai important aspect care rezultă din actele dosarului.
Cine au fost părțile procesului?
În dosar au figurat ca reclamanți: Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România – SCOR, de asemenea SCOR în numele unor membri de sindicat din Primăria comunei Pielești, 7 la număr, precum și, atenție !!!, Asociația Comunelor din România – ACOR, toate în contradictoriu cu Prefectul Județului Dolj, pentru suspendarea a adresei / comunicării nr. 3160/13.03.2026.
Se observă așadar că nu au fost părți în proces niciuna dintre cele 112 unități administrativ-teritoriale din județ sau autoritățile locale: primarii și consiliile locale. Poate părea o anomalie: în loc ca autoritățile locale să fie pârâte, observăm că ”sindicatul primarilor”, cum i se mai spune sindicatului SCOR, a trecut asociația acestora, ACOR, printre… reclamanți!
Nici măcar UAT, Primarul și Consiliul Local Pielești și nici chiar toți funcționarii publici și angajații din Primăria comunei Pielești nu s-au numărat cu toții printre reclamanți. Doar 7 dintre ei.
Acest aspect foarte important, atunci când se discută întinderea efectelor unei hotărâri judecătorești: dacă Primarul și Consiliul Local Pielești, cum nici celelalte autorități locale doljene nu au fost părți în proces, iar HCL-urile și dispozițiile lor nu a făcut obiectul suspendării dispuse de Curtea de Apel Craiova, pe ce temei juridic se afirmă că reorganizarea dispusă de aceste autorități este suspendată?
Ce a dispus, efectiv, Curtea?
Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea executării Comunicării nr. 3160/13.03.2026 emisă de Instituția Prefectului Județului Dolj, până la soluționarea acțiunii în anulare.
Portal Social a citit dispozitivul hotărârii, nu comentariile sau interpretările. În hotărâre nu apare nicio dispoziție prin care instanța să spună că suspendă OUG nr. 7/2026 sau reorganizările din județ sau hotărârile consiliilor locale (nici măcar a Consiliului Local Pielești !!!), așadar, nu suspendă organigramele, nu suspendă statele de funcții, și, cel mai important, nu suspendă dispozițiile individuale de reorganizare. Nici măcar cele emise pe numele celor 7 reclamanți din dosar.
Astfel de măsuri nu apar în dispozitivul Deciziei nr. 1133/2026 pronunțate de Curtea de Apel Craiova la data de 24.06.2026.
Dar ce spune Ordonanța?
Aici apare primul element esențial al investigației noastre, deoarece Comunicarea prefectului, atacată de reclamanți, nu reprezintă nici pe departe etapa finală a procedurii. Dimpotrivă, este chiar prima. Iar dacă celelalte s-au produs deja și chiar și-au epuizat efectele, simpla suspendare a actului premergător nu poate produce nicio mutare relevantă.
Potrivit articolului XL din OUG nr. 7/2026, după comunicarea prefectului urmează adoptarea hotărârilor consiliilor locale și județene, aprobarea noilor organigrame și a noilor state de funcții, reorganizarea aparatului propriu al fiecărei instituții, iar în final emiterea dispozițiilor individuale privind încetarea raporturilor de serviciu sau concedierea personalului.
Cu alte cuvinte, comunicarea prefectului nu reprezintă decât începutul procedurii, iar simpla suspendare a acesteia nu produce niciun efect, în condițiile în care celelalte demersuri și acte administrative și-au produs efectele juridice și au intrat deja în circuitul civil.
Întrebarea la care comunicatul SCOR nu răspunde
Dacă până la data pronunțării Curții de Apel au fost adoptate HCL-uri (inclusiv la Comuna Pielești), au fost aprobate noile organigrame și state de funcții și au fost emise dispoziții individuale (inclusiv la Pielești), atunci întrebarea este simplă: Ce efect are suspendarea asupra acestor acte?
Dacă reorganizarea fusese deja aprobată prin HCL, organigrama era deja în vigoare, statul de funcții era deja aprobat, iar primarul avea obligația să pună hotărârea în executare, ce anume mai suspenda, concret, hotărârea Curții de Apel?
Din păcate, nu există niciun efect. În hotărârea Curții de Apel, publicația noastră nu a identificat nicio dispoziție referitoare la suspendarea acestor acte administrative. Ele nu fac obiectul dispozitivului. Și nici nu puteau face, întrucât nu reprezentau acte atacate în acel litigiu. Poate doar reclamanții să explice de ce au ales această cale atât de lacunară.
Efectele hotărârii
Hotărârile judecătorești se interpretează prin raportare la obiectul litigiului și la ceea ce instanța a dispus efectiv. În acest caz, Curtea de Apel a suspendat doar executarea comunicării prefectului, după ce aceasta își va fi producând pe deplin efectele. În schimb, HCL-urile adoptate ulterior, organigramele, statele de funcții și dispozițiile individuale nu au fost analizate în acel dosar.
Orice afirmație privind efectele asupra acestor acte presupune un raționament suplimentar, care nu se regăsește în dispozitivul hotărârii.
Știm foarte bine că în dreptul românesc, efectele hotărârilor judecătorești sunt ”inter partes”, adică ele sunt aplicabile doar părților litigante, în speță Sindicatului SCOR, celor 7 membri de sindicat din Primăria comunei Pielești, Asociației Comunelor din România și… Prefectului Județului Dolj.
Doar că, atenție !!!, nu și autorităților locale din Pielești: Consiliul Local și Primarul, deoarece acestea nu au fost părți în dosarul nr. 1969/63/2026. Și, cu atât mai puțin celorlalte 111 din județ.
Prin urmare, hotărârea pronunțată în contradictoriu cu Prefectul Județului Dolj nu le este opozabilă, deci nu poate fi prezentată ca suspendând, prin ea însăși, HCL-ul, noua organigramă și noul stat de funcții aprobate de Consiliul Local sau dispozițiile ulterioare, emise de Primarul Aurelia Filip.
Cu atât mai puțin se poate discuta ca hotărârea să fie extinsă, prin simplă declarație sindicală, asupra tuturor celorlalte 111 autorități publice locale din județul Dolj, care nici ele nu au participat la proces și ale căror acte administrative distincte nu au făcut obiectul respectivei suspendări.
Mai poate sau nu produce efecte la Pielești suspendarea comunicării prefectului?
Cronologia spune totul:
La data de 13.03.2026 Prefectul comunică numărul maxim de posturi.
La data de 26.03.2026 C.L. Pielești adoptă HCL nr. 30 și reorganizează aparatul. Aprobă noua organigramă, noul stat de funcții și desființează 6 posturi.
La data de 24.06.2026 Curtea de Apel suspendă comunicarea prefectului.
Investigația realizată de Portal Social relevă că adresa Instituției Prefectului nr. 3160/13.03.2026 nu reprezenta actul final al procedurii de reorganizare, ci doar actul prin care Unității administrativ-teritoriale comuna Pielești îi era comunicat numărul maxim de posturi rezultat din aplicarea OUG nr. 7/2026.
În continuarea acestei comunicări, legea impunea autorităților administrației publice locale adoptarea propriilor măsuri de reorganizare, lucru care s-a întâmplat și în comuna Pielești.
La data de 26 martie 2026, Consiliul Local al Comunei Pielești a adoptat Hotărârea nr. 30/2026 privind reorganizarea aparatului de specialitate al Primarului Comunei Pielești și aprobarea organigramei și a statului de funcții. Hotărârea nu are un caracter pregătitor și nici nu se limitează la constatarea comunicării prefectului. Dimpotrivă, ea produce efecte juridice proprii.
Prin această hotărâre, s-a aprobat deja reorganizarea aparatului de specialitate al Primarului Comunei Pielești, ca urmare a aplicării OUG nr. 7/2026, o nouă structură organizatorică, o nouă organigramă și un nou stat de funcții, rezultat prin desființarea unui număr de 6 posturi, stabilindu-se expres că Primarul Comunei Pielești va duce la îndeplinire hotărârea.
La doar 13 zile de la comunicarea prefectului, procedura administrativă intrase deja într-o etapă juridică distinctă, prin adoptarea actului administrativ al autorității deliberative. Acest aspect ridică o problemă esențială. Hotărârea Consiliului Local nr. 30/26.03.2026 nu a făcut obiectul litigiului soluționat de Curtea de Apel Craiova. Consiliul Local al Comunei Pielești și Primarul Comunei Pielești nu au avut calitatea de părți în dosarul nr. 1969/63/2026, procesul fiind purtat în contradictoriu doar cu Instituția Prefectului Județului Dolj.
Prin urmare, hotărârea Curții de Apel nu s-a pronunțat asupra legalității HCL nr. 30/2026 și nici asupra dispozițiilor ulterioare emise în executarea acesteia. Or, în materia contenciosului administrativ, fiecare act administrativ produce efecte juridice proprii până la suspendarea sau anularea sa în condițiile legii.
În consecință, se ridică o întrebare legitimă: dacă reorganizarea fusese deja aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 30/2026, organigrama și statul de funcții fuseseră deja adoptate, iar punerea lor în executare fusese încredințată primarului, care ar mai putea fi efectul concret al suspendării ulterioare a comunicării prefectului asupra acestor acte administrative distincte, care nu au făcut obiectul procesului și asupra cărora instanța nu s-a pronunțat?
Această întrebare nu este abordată în comunicatul distribuit funcționarilor și reprezintă una dintre principalele probleme juridice pe care hotărârea Curții de Apel Craiova le lasă deschise.
Putem vorbi desigur despre consumarea efectelor actului administrativ premergător? Cel mai probabil da, după ce comunicarea prefectului a fost valorificată prin adoptarea HCL-ului și emiterea dispozițiilor ulterioare, rezultă clar că analiza efectelor suspendării sale asupra actelor deja emise la Pielești devine una mult mai complexă decât lasă să se înțeleagă comunicatul public.
Cine este SCOR?
În timp ce verificam documentele dosarului, am analizat și documentele publice prin care SCOR s-a prezentat membrilor săi.
Rezultă că sediul sindicatului este declarat în Primăria Comunei Tarcău, corp B, etajul 1, camera 14, organizația fiind constituită cu membri fondatori din aceeași primărie, în condițiile Legii dialogului social.
Președintele SCOR a explicat că participă la grupurile tehnice privind salarizarea în calitate de președinte al Corpului Profesional al Secretarilor Generali ai Comunelor, însă ca trimis al ACOR. Aceste elemente sunt relevante pentru înțelegerea contextului instituțional în care funcționează organizația și a relațiilor pe care aceasta însăși le prezintă public.
Relația acestui sindicat cu ACOR este însă una asumată public, nu ascunsă. Există chiar un Acord voluntar între ACOR – SCOR și documente în care SCOR vorbește despre „structurile noastre asociative (Asociația Comunelor din România și Sindicatul Național SCOR)” în contextul negocierilor cu Guvernul, conducerea SCOR asumându-și inclusiv colaborarea cu așa-zisul ”Corp Profesional” al secretarilor generali ai comunelor, iar site-ul organizației promovează explicit această structură.
Să fie acesta modelul de independență sindicală?
În loc de concluzie
Publicația noastră nu contestă dreptul niciunei organizații sindicale de a promova acțiuni în justiție și de a informa publicul despre hotărârile pe care le obține. Însă, tocmai pentru că este vorba despre drepturile profesionale ale mii de funcționari publici, informarea trebuie să fie completă și exactă.
Hotărârea Curții de Apel Craiova există și trebuie respectată. Nimeni nu contestă acest lucru. Dar la fel de adevărat este că salariații au dreptul să știe ce a suspendat instanța și ce nu a suspendat.
Între o comunicare administrativă și hotărârile consiliilor locale, organigramele, statele de funcții și dispozițiile individuale există diferențe juridice pe care niciun comunicat public nu le poate șterge. Iar atunci când mii de funcționari publici își construiesc conduita profesională pe baza unor afirmații publice privind efectele unei hotărâri judecătorești, verificarea acestor afirmații nu mai reprezintă o polemică sindicală, ci o obligație jurnalistică.
Între suspendarea executării unei comunicări administrative și afirmația că „reorganizarea este suspendată în întreg județul Dolj” există o diferență juridică importantă.
Iar dacă, între timp, autoritățile locale au adoptat hotărâri de reorganizare, au aprobat organigrame și au emis dispoziții individuale care nu au făcut obiectul acelui litigiu, atunci întrebarea rămâne deschisă: poate fi susținut, pe baza acestei hotărâri, că reorganizarea întregului județ Dolj este blocată sau că nicio dispoziție de disponibilizare nu mai poate fi emisă?
Aceasta este întrebarea pe care Portal Social o adresează public, iar răspunsul trebuie căutat în documentele oficiale și în efectele juridice reale ale hotărârii, nu doar în formulările unui comunicat.
Iar la final, ne întrebăm retoric: Poate o organizație sindicală să își desfășoare activitatea în sediul unei primării, să încheie acorduri voluntare cu ACOR și să se prezinte public ca parte a unor „structuri asociative” comune cu organizația primarilor, fără ca acest model să ridice întrebări privind independența sindicală? Efectele se văd cu ochiul liber.
