În ultimele săptămâni, amendamentele depuse de Sindicatul Național Forța Legii pe tema noii legi a salarizării au stârnit numeroase dezbateri în sistemul sanitar. Unii au apreciat demersul, alții au întrebat dacă nu cumva anumite profesii au fost uitate. Pentru a lămuri aceste întrebări, PortalSocial a stat de vorbă cu Luiza Ștefănel, vicepreședinte al SNFL.
În pandemie am fost eroi. Astăzi ni se spune că nu sunt bani
Reporter PortalSocial: În ultimele săptămâni, Sindicatul Național Forța Legii s-a dovedit una dintre cele mai active organizații sindicale în dezbaterea noii Legi a salarizării. Am observat că inclusiv ministrul Muncii a simțit nevoia să vă remarce activitatea. Totuși, în spațiul public am observat și unele nemulțumiri. Unii par să se întrebe dacă nu cumva au fost susținuți mai mult biologii și chimiștii, alții se tem să nu fi fost uitați asistenții medicali, psihologii, farmaciștii, inspectorii sanitari sau personalul contractual din Direcțiile de Sănătate Publică. Cum priviți aceste reacții?
Luiza Ștefănel: Le privim cu înțelegere. Atunci când oamenii văd că profesia lor este amenințată sau că proiectul unei noi legi le poate afecta viitorul, reacționează emoțional, este firesc. Îi invităm pe toți colegii să citească integral documentul cu amendamente depus de SNFL și Confederația Meridian. Vor descoperi că nu este un document dedicat unei singure profesii, ci un efort colectiv, la care toată lumea a participat, de a corecta cât mai multe dintre inechitățile pe care le-am identificat în proiectul Legii salarizării pentru personalul Direcțiilor de Sănătate Publică și a celui din Asistența Medicală Comunitară.
Rep.: Totuși, de ce au devenit atât de vizibili biologii, biochimiștii și chimiștii?
Luiza Ștefănel: Pentru că situația lor reprezintă una dintre cele mai evidente anomalii ale proiectului. Și pentru că întotdeauna un pivot deschide mai bine ușile mai puternic zăvorâte. Trebuia să punem accent pe o categorie, fără să înseamne că am ignorat celelalte profesii, dimpotrivă. În același document am formulat amendamente și pentru asistenții medicali licențiați, pentru asistenții medicali comunitari, pentru psihologi, farmaciști, personalul din laboratoare, inspectorii sanitari, restul funcționarilor publici, personalul contractual, persoanele cu handicap, personalul expus la risc biologic, chimic sau radiologic și pentru multe alte categorii profesionale. Noi nu am căutat să construim privilegii pentru unii, am urmărit să eliminăm discriminările dintre profesii și să reașezăm sistemul pe criterii de echitate.
Rep.: Dacă ar trebui să rezumați în câteva cuvinte filosofia amendamentelor depuse de SNFL, care ar fi aceasta?
Luiza Ștefănel: Am putea afirma că Sănătatea publică nu este construită de o singură profesie. Un focar epidemiologic nu este niciodată închis de o singură persoană, în spatele fiecărei decizii există epidemiologi, inspectori sanitari, biologi, biochimiști, chimiști, psihologi, farmaciști, asistenți medicali, asistenți medicali comunitari, personal de laborator, funcționari publici, personal contractual și mulți alți profesioniști care lucrează împreună. Dacă o singură verigă este ignorată, întregul lanț slăbește, iar dacă Statul dorește o Sănătate publică puternică, noi spunem că trebuie să înceapă prin a-și respecta oamenii.
Rep.: Care este cea mai mare problemă pe care ați identificat-o în proiectul Legii salarizării?
Luiza Ștefănel: Din păcate, putem vorbi despre lipsa unei viziuni unitare asupra Sănătății publice, am avut impresia că fiecare profesie a fost analizată separat, fără să se privească întregul mecanism. În schimb, noi am pornit de la o idee simplă, că toate aceste profesii sunt indispensabile. De aceea, amendamentele noastre nu urmăresc doar majorări de coeficienți sau sporuri, ci recunoașterea muncii reale, eliminarea discriminărilor și reconstruirea unei ierarhii profesionale coerente.
Rep.: Ce mesaj le transmiteți celor care poate se tem că poate i-ați uitat?
Luiza Ștefănel: Să aibă încredere, că nimeni nu a fost uitat. Am citit sute de mesaje primite din țară, am discutat cu oameni din laboratoare, din compartimente de control, din Asistența medicală comunitară, din servicii administrative și din structurile suport ale DSP-urilor. Lista noastră de amendamente nu este rezultatul unei negocieri purtate într-un birou, ci am lucrat-o în dialog continuu cu oamenii care lucrează în fiecare zi pentru Sănătatea publică. Dacă există în continuare probleme care nu au fost surprinse suficient de bine, le vom susține și pe acestea, pentru că rolul Sindicatului nostru nu este să aleagă între profesii, ci să fie vocea tuturor.
„Nu poți cere performanță fără să recunoști profesionalismul”
Rep.: Vă propun să discutăm concret despre amendamentele formulate de dumneavoastră pentru asistenții medicali licențiați, asistenții medicali comunitari, psihologi și farmaciști, categorii profesionale care au tras în ultimele zile numeroase semnale de alarmă.
Luiza Ștefănel: Nici asistenții medicali și comunitari, nici psihologii și nici farmaciștii nu au fost ignorați, pentru fiecare dintre aceste profesii am depus amendamente concrete.
Rep.: După publicarea listei de amendamente, una dintre cele mai frecvente reacții a venit din partea asistenților medicali licențiați, care au spus că modificările propuse sunt insuficiente.
Luiza Ștefănel: Înțelegem această nemulțumire. Asistenții medicali sunt coloana vertebrală a sistemului sanitar și este firesc să își dorească o recunoaștere salarială pe măsura pregătirii și responsabilității pe care o au. Tocmai de aceea, Sindicatul Național Forța Legii, cu sprijinul Confederației Sindicale Naționale Meridian, a propus majorarea coeficienților pentru funcțiile de asistent medical licențiat și reașezarea acestei profesii în ierarhia sistemului de sănătate. Am propus creșterea coeficientului pentru asistentul medical licențiat principal de la 1,90 la 2,00, pentru asistentul medical licențiat de la 1,81 la 1,90, iar pentru debutant de la 1,71 la 1,80, solicitând în același timp recalcularea celorlalte categorii pentru menținerea unei ierarhii profesionale coerente. Cu siguranță că unii și-ar fi dorit mai mult, și noi ne-am dori. Am încercat însă să formulăm o propunere echilibrată, care să corecteze o inechitate și să aibă șanse reale în procesul legislativ.
Rep.: Ați acordat o atenție specială și asistenței medicale comunitare.
Luiza Ștefănel: Da, pentru că vorbim despre una dintre cele mai importante investiții în prevenție și sănătate publică. Asistentul medical comunitar este cel care ajunge acolo unde sistemul sanitar ajunge cel mai greu: în comunități vulnerabile, în mediul rural, în familii aflate în risc social și medical. Cu toate acestea, proiectul Legii salarizării păstrează diferențe care nu au o justificare profesională. De aceea am solicitat ca Asistenții medicali comunitari să fie salarizați potrivit acelorași coeficienți aplicați Asistenților medicali din unitățile sanitare, diferențiat pe nivel de studii și grad profesional. Mai mult, am cerut chiar introducerea funcției de asistent medical comunitar principal, deoarece nu există nicio justificare pentru ca această formă de promovare profesională să lipsească din lege, în condițiile în care există pentru celelalte categorii de asistenți medicali.
Rep.: Dar și psihologii au transmis numeroase mesaje de îngrijorare.
Luiza Ștefănel: Adevărat, și cred că este firesc. Psihologii nu mai desfășoară de mult doar activități de consiliere. În sistemul sanitare, dânșii participă la programe naționale, la activități de Sănătate publică, la monitorizarea și coordonarea unor proiecte importante și își asumă responsabilități profesionale complexe. În proiectul avansat de Ministerul Muncii am constatat că poziția lor salarială nu reflectă aceste responsabilități, de aceea am solicitat revizuirea coeficienților încât funcțiile de psiholog și psiholog clinician să nu fie salarizate inferior funcțiilor de asistent social sau fizician, corespunzătoare aceluiași grad profesional și aceluiași nivel de studii. Este o solicitare care ține de respectul datorat unei profesii reglementate și de menținerea unei ierarhii salariale echilibrate.
Rep.: Ați uitat farmaciștii?
Luiza Ștefănel: Situația farmaciștilor este una aparte, pentru că vorbim despre o profesie medicală reglementată, care presupune rezidențiat, specialitate și primariat, cam ca în cazul medicilor. Cu toate acestea, proiectul de lege nu reflectă corespunzător acest parcurs profesional și nivelul ridicat de responsabilitate al actului farmaceutic. Am solicitat reașezarea coeficienților încât funcțiile de farmacist să fie poziționate corespunzător în ierarhia profesională și să fie recunoscută complexitatea activității desfășurate în domeniul Sănătății publice, al laboratoarelor și al controlului farmaceutic. Nu este doar o discuție despre salarii, vorbim de păstrarea specialiștilor în sistemul public și despre respectul pe care statul îl datorează profesiilor medicale de înaltă calificare.
Rep.: Dacă ar exista un mesaj comun pentru toate aceste profesii – asistenți medicali, asistenți comunitari, psihologi și farmaciști – care ar fi acela?
Luiza Ștefănel: Că Sindicatul Național Forța Legii le-a ascultat frământările și le-a reprezentat interesele, cum o facem de fiecare dată. Poate că nu toate amendamentele vor fi adoptate în forma propusă, unele vor fi negociate, altele vor fi modificate, dar este important ca fiecare salariat din Sănătate să știe că cineva a dus aceste probleme în dezbaterea publică și le-a așezat pe masa legiuitorului. Credem noi că Sănătatea publică nu poate fi construită pe frustrări și inechități, ci mai degrabă pe respect reciproc, pe profesionalism și pe convingerea că fiecare categorie profesională contribuie, în felul său, la protejarea sănătății noastre.
Laboratoarele de sănătate publică nu sunt chiar invizibile
Rep.: Vă propun să discutăm și despre personalul din laboratoare, atât de expus riscurilor biologice și chimice, dar și despre amendamentele care au generat cele mai ample dezbateri din spațiul public.
Luiza Ștefănel: Adevărat. Nu poți cere excelență profesională și în același timp să accepți discriminări salariale între specialiști care lucrează umăr la umăr.
Rep.: Amendamentul privind biologii, biochimiștii și chimiștii a generat una dintre cele mai puternice reacții din dezbaterea publică. De ce ați considerat că această problemă trebuie abordată cu prioritate?
Luiza Ștefănel: Pentru că vorbim despre o inechitate evidentă. În laboratoarele din Sănătate lucrează biologi, biochimiști, chimiști și fizicieni, profesioniști cu studii superioare, grade profesionale similare și responsabilități comparabile, care participă împreună la aceeași activitate de laborator. Cu toate acestea, proiectul Legii salarizării stabilește coeficienți diferiți pentru profesii care desfășoară activități de valoare comparabilă. Noi am considerat că această diferență nu poate fi justificată și am propus egalizarea coeficienților biologilor, biochimiștilor și chimiștilor cu cei prevăzuți pentru fizicieni și fizicieni medicali. Nu este o solicitare împotriva unei profesii, ci tocmai în favoarea echității.
Rep.: Unii au spus că Sindicatul Național Forța Legii s-a ocupat exclusiv de aceste categorii profesionale din laboratoare.
Luiza Ștefănel: Este suficient să citești documentul pentru a vedea că nu este adevărat. Problema biologilor, biochimiștilor și chimiștilor a devenit foarte vizibilă pentru că este una dintre cele mai evidente discriminări din proiectul de lege. Dar, în același timp, noi am depus amendamente și pentru asistenți medicali, asistenți comunitari, psihologi, farmaciști, inspectori sanitari, personal contractual, funcționari publici și multe alte categorii profesionale. Asta pentru că Sindicatul Național Forța Legii nu reprezintă o singură profesie, ci toți oamenii care lucrează în Sănătatea publică, membri de sindicat.
Rep.: Lista de amendamente vorbește și despre ingineri și subingineri de laborator.
Luiza Ștefănel: De acord, este o categorie profesională despre care se vorbește foarte puțin, poate și pentru că nu sunt foarte mulți, dar și activitatea dânșilor este indispensabilă funcționării laboratoarelor moderne. Am propus introducerea expresă a funcțiilor de inginer și subinginer de laborator în grila de salarizare, încât acestea să beneficieze de o poziționare clară și echitabilă în cadrul familiei ocupaționale „Sănătate și Asistență Socială”. Modernizarea Sănătății publice înseamnă și recunoașterea profesiilor tehnice fără de care laboratoarele nu pot funcționa.
Rep.: Ați formulat amendamente și pentru Responsabilul cu Managementul Calității.
Luiza Ștefănel: Da, pentru că în foarte multe instituții și chiar laboratoare această activitate este esențială pentru acreditare și pentru menținerea standardelor de calitate. Responsabilul cu Managementul Calității nu îndeplinește o simplă formalitate administrativă, ci asigură respectarea standardelor care garantează credibilitatea rezultatelor și funcționarea sistemelor de calitate, din acest motiv am solicitat recunoașterea corespunzătoare a acestei funcții în noua lege a salarizării.
Rep.: Ați primit și observații din partea celor care lucrează în laboratoarele de microbiologie și HIV?
Luiza Ștefănel: Da, și mă bucur că le-am primit, fiindcă ele demonstrează că oamenii citesc amendamentele și contribuie la îmbunătățirea lor. Noi am propus extinderea protecției salariale pentru personalul care își desfășoară activitatea în laboratoare cu risc biologic ridicat: bacteriologie BK, HIV/SIDA, anatomie patologică, microbiologie, toxicologie și alte structuri similare. Recent am primit inclusiv propunerea ca laboratoarele de microbiologie care efectuează teste HIV în cadrul Programului Național HIV/SIDA să fie menționate expres în textul amendamentului. Considerăm că este o observație justificată și ea va fi avută în vedere în continuarea demersurilor noastre. Un amendament bun trebuie să reflecte cât mai fidel realitatea din teren.
Rep.: De ce insistați atât de mult asupra condițiilor de muncă din laboratoare?
Luiza Ștefănel: Pentru că aceste condiții nu sunt teoretice. Sunt oameni care lucrează zilnic cu agenți biologici, cu produse patologice, cu substanțe toxice sau cu materiale cu potențial infecțios. În spatele fiecărei analize există un profesionist care își asumă riscuri pe care publicul larg nu le vede. Nu putem cere performanță și responsabilitate fără să recunoaștem aceste riscuri inclusiv din punct de vedere salarial. Aceasta este filosofia amendamentelor pe care le-am depus.
Rep.: Dacă ar trebui să transmiteți un mesaj colegilor din laboratoarele din spitale și DSP-uri, care ar fi acela?
Luiza Ștefănel: Că munca lor contează. Că Sănătatea publică începe în laborator, chiar dacă de cele mai multe ori activitatea de acolo rămâne invizibilă pentru societate. Și că noi, Sindicatul Național Forța Legii, vom continua să susținem toate demersurile care elimină discriminările și recunosc profesionalismul celor care lucrează în aceste structuri. Pentru noi, laboratorul nu este o anexă a sistemului de sănătate, ci unul dintre pilonii săi fundamentali.
Respectul pentru sănătatea publică începe cu respectul pentru oamenii care o țin în viață: „Nu am cerut privilegii, ci echitate”
Rep.: În afara amendamentelor pentru diferitele categorii profesionale, lista depusă de Sindicatul Național Forța Legii conține și o serie de propuneri generale privind salarizarea și drepturile personalului din Administrație, Sănătate și Asistența socială. Care este filosofia acestor amendamente?
Luiza Ștefănel: Toate au același scop: eliminarea inechităților. Am încercat să privim proiectul Legii salarizării nu doar prin prisma unei profesii, ci prin prisma oamenilor care lucrează în fiecare zi în spitale, DSP-uri și în asistența medicală comunitară. Sunt oameni care autorizează unități sanitare, controlează condițiile de igienă, monitorizează focare epidemiologice, verifică apa potabilă, alimentele, calitatea aerului, gestionează programe naționale de sănătate, lucrează în laboratoare sau merg în comunități vulnerabile. Toți contribuie la protejarea sănătății populației, iar această contribuție trebuie recunoscută și prin lege.
Rep.: Ați susținut că Direcțiile de Sănătate Publică trebuie tratate ca structuri ale administrației publice centrale.
Luiza Ștefănel: Da, DSP-urile sunt serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Sănătății și exercită atribuții de autoritate publică în numele statului român. În 2017 am reușit să urcăm anumite instituții teritoriale, precum cele din Protecția Consumatorilor, pe nivelul de salarizare al funcțiilor publice de stat. Nu este firesc ca responsabilitățile să fie comparabile cu cele ale altor instituții centrale, iar salarizarea să rămână inferioară. De aceea am solicitat ca personalul Direcțiilor de Sănătate Publică să beneficieze de coeficienții corespunzători administrației publice centrale și de o poziționare echitabilă în noua lege, este o chestiune de logică administrativă și de respect față de munca acestor instituții.
Rep.: Ați formulat propuneri și distinct, pentru inspectorii sanitari.
Luiza Ștefănel: Inspectorii sanitari reprezintă autoritatea statului în teren, ei verifică spitale, cabinete medicale, unități de alimentație publică, farmacii, centre rezidențiale, instituții de învățământ și multe alte obiective cu impact direct asupra sănătății populației. În multe situații, deciziile lor pot preveni îmbolnăviri sau chiar salva vieți. Am considerat că Statul trebuie să își respecte propriii inspectori și că această responsabilitate trebuie reflectată și în grila de salarizare.
Rep.: Dar pentru funcționarii publici și personalul contractual?
Luiza Ștefănel: Și pentru ei am formulat amendamente. În Administrația publică și serviciile deconcentrate, există economiști, juriști, informaticieni, referenți, consilieri, personal administrativ și tehnic fără de care instituțiile nu ar putea funcționa. Există și personal contractual care desfășoară activități esențiale pentru structurile suport. Nu putem construi un sistem performant ignorând aceste profesii, de aceea am susținut eliminarea diferențelor nejustificate dintre personalul din teritoriu și cel din structurile centrale și acordarea sporurilor corespunzătoare condițiilor reale de muncă.
Rep.: Pare că subiectul cel important îl reprezintă în continuare sporurile.
Luiza Ștefănel: Am constatat că proiectul folosește în numeroase situații formularea „spor de până la…”, fără să stabilească un prag minim. Experiența ultimilor ani ne arată că asemenea formulări pot conduce la acordarea unor sporuri simbolice sau chiar la anularea lor în fapt. De aceea, am propus introducerea unui nivel minim garantat, încât legea să fie aplicată unitar și să nu permită diferențe arbitrare între instituții.
Rep.: Ați formulat și amendamente privind persoanele cu handicap?
Luiza Ștefănel: Da, președintele Sindicatului nostru, Ringo Dămureanu, i-a solicitat expres ministrului Muncii menținerea mecanismului actual de acordare a sporului pentru persoanele cu handicap, pentru a evita diminuarea veniturilor unei categorii care beneficiază de protecție specială. Noi credem că o societate se judecă și după modul în care își protejează persoanele vulnerabile. Din acest punct de vedere, credem că legea trebuie să ofere siguranță, nu incertitudine.
Rep.: Ați propus modificări și în ceea ce privește diferența salarială tranzitorie și promovarea profesională.
Luiza Ștefănel: Sunt două amendamente extrem de importante. Am solicitat eliminarea limitării în timp a diferenței salariale tranzitorii, deoarece nu există o justificare obiectivă pentru dispariția acestei protecții după o anumită dată. În același timp, am cerut ca promovarea profesională să producă efecte salariale reale. Nu este normal ca un salariat să promoveze, să dobândească noi responsabilități și, în final, să constate că venitul său rămâne practic neschimbat. Promovarea trebuie să încurajeze performanța, nu să o descurajeze.
Rep.: Ce le transmiteți colegilor care poate încă privesc cu scepticism aceste demersuri?
Luiza Ștefănel: Îi invit pe toți alături de noi, în organizația care le apără cu adevărat drepturile, incluisv în instanță, și le reprezintă interesele în relația cu Guvernul și Parlamentul. Nu ne luăm după ce spune fiecare pe te-miri-unde. Le transmitem pe această cale că niciun amendament nu a fost scris pentru imagine, în spatele fiecărei propuneri există discuții cu oamenii noștri din teren, comparații între grile de salarizare, analize juridice și încercarea sinceră de a corecta ceea ce considerăm că este nedrept. Poate nu toate propunerile vor fi acceptate, unele vor fi negociate sau modificate, dar este important să fim alături, să mergem mai departe, ca fiecare categorie profesională să știe că cineva îi reprezintă interesele și are curajul să le susțină public.
Rep.: Dacă ar fi să încheiați acest dialog cu un singur mesaj adresat tuturor lucrătorilor pe care îi reprezentați, din Administrație, Sănătate, Asistență socială și din asistența medicală comunitară, care ar fi acela?
Luiza Ștefănel: În pandemie, România a înțeles cât de importantă este Sănătatea publică. Din păcate, după pandemie, mulți au uitat. Au uitat de laboratoare, de epidemiologi, de inspectorii sanitari, de asistenții medicali, de asistenții comunitari, de psihologi, de farmaciști, de funcționarii publici și de personalul contractual care au ținut sistemul în picioare în cele mai grele momente. Noi însă, nu am uitat. Tocmai de aceea mergem mai departe alături de oameni, am depus aceste amendamente, le susținem și ne pregătim de ceea ce va urma în Parlament. Nu uitați că am mai propus în 2022 o lege de salarizare, pentru Administrația locală, care ne-a fost pusă în linia a doua, în așteptarea acesteia pe care discutăm acum. Nu vrem să creăm privilegii sau să favorizăm vreo profesie în detrimentul alteia, ci spunem că Administrația și Sănătatea funcționează atunci când profesiile sunt respectate și profesioniștii sunt respectați. În ultimii ani s-a vorbit mult despre investiții în Sănătate. Cea mai importantă investiție rămâne însă omul, care nu poate fi respectat numai prin aplauze sau prin discursuri festive, ci și prin lege, printr-o salarizare echitabilă și prin recunoașterea muncii.
Foto: fortalegii.ro
