Directiva europeană privind transparența salarială schimbă regulile jocului. Angajații vor avea acces la informații importante despre nivelurile de salarizare, însă nu vor putea afla direct cât câștigă fiecare coleg.
România se pregătește să implementeze una dintre cele mai importante reforme din domeniul relațiilor de muncă din ultimii ani. Este vorba despre Directiva europeană privind transparența salarială, care trebuie transpusă în legislația națională până în luna iunie 2026 și care are ca principal obiectiv combaterea discriminării salariale.
În contextul noilor reguli, mulți salariați se întreabă dacă vor putea solicita angajatorilor informații despre salariile colegilor. Răspunsul este unul nuanțat: da, însă doar în anumite limite și fără acces la veniturile individuale ale altor persoane.
Ce informații despre salarii vor putea solicita angajații
Noile prevederi europene pornesc de la ideea că discriminarea salarială este dificil de demonstrat atunci când lucrătorii nu au acces la informații relevante privind remunerarea.
Din acest motiv, salariații vor avea dreptul să solicite angajatorului date referitoare la:
- propria remunerație;
- nivelurile medii de salarizare din companie;
- diferențele salariale dintre femei și bărbați pentru aceeași categorie profesională;
- criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor;
- condițiile care stau la baza promovărilor și majorărilor salariale.
Scopul este ca angajații să poată identifica mai ușor eventualele diferențe nejustificate de salarizare și să aibă instrumentele necesare pentru a le contesta.
Salariile colegilor nu vor putea fi dezvăluite
Chiar dacă dreptul la informare va fi extins considerabil, protecția datelor personale rămâne în vigoare. Astfel, un salariat nu va putea cere angajatorului să îi comunice cât câștigă un anumit coleg și nici nu va avea acces la liste nominale cu salariile angajaților din companie.
De exemplu, un lucrător nu va putea adresa întrebări de tipul:
„Cât câștigă colega mea, Andreea Popescu, care ocupă același post?”
În schimb, va putea solicita informații precum:
„Care este salariul mediu pentru categoria profesională din care fac parte și care sunt criteriile utilizate pentru acordarea majorărilor salariale?”
Diferența este esențială: accesul va fi oferit la date agregate și statistice, nu la informații individuale.
Angajatorii nu vor mai putea interzice discuțiile despre salarii
O altă schimbare importantă introdusă de directivă privește libertatea angajaților de a discuta despre propriile venituri. În prezent, unele companii includ clauze de confidențialitate referitoare la salarii sau descurajează astfel de conversații între colegi. Noile reguli europene limitează aceste practici.
Angajatorii nu vor mai putea împiedica salariații să comunice voluntar informații despre remunerația proprie atunci când acest lucru este necesar pentru apărarea dreptului la egalitate de tratament. Totuși, nimeni nu va fi obligat să își dezvăluie salariul. Decizia va aparține exclusiv fiecărui angajat.
Cum pot fi identificate diferențele salariale
În practică, un salariat ar putea afla de la un coleg că există diferențe de remunerare pentru activități similare. Într-o asemenea situație, acesta nu va putea cere confirmarea salariului exact al colegului respectiv, însă va putea solicita informații despre nivelurile de salarizare din categoria profesională din care face parte și despre motivele care justifică eventualele diferențe.
Aceste mecanisme sunt menite să faciliteze depistarea situațiilor de discriminare salarială și să ofere angajaților instrumente suplimentare pentru apărarea drepturilor lor.
Comparațiile nu se vor face decât între persoane cu aceeași funcție
Un aspect mai puțin cunoscut al directivei este faptul că analiza diferențelor salariale nu se limitează la persoane care ocupă exact același post.
Legislația europeană vorbește despre „muncă de valoare egală”, ceea ce înseamnă că pot fi comparate și funcții diferite dacă acestea presupun niveluri similare de competență, responsabilitate, efort și condiții de muncă.
Specialiștii în dreptul muncii arată că evaluarea nu se va face după denumirea funcției, ci după conținutul efectiv al activității desfășurate.
Acest principiu a fost confirmat inclusiv de jurisprudența europeană, care a stabilit că profesii diferite pot fi considerate echivalente din perspectiva valorii muncii prestate atunci când responsabilitățile și cerințele sunt comparabile.
Ce urmează pentru angajatori și salariați
Proiectul de lege care transpune Directiva (UE) 2023/970 se află în dezbatere publică, iar companiile vor trebui să își adapteze politicile salariale și procedurile interne pentru a respecta noile obligații.
Pentru angajați, schimbările vor însemna mai multă transparență și posibilitatea de a verifica dacă sunt remunerați corect în raport cu colegii care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală.
Noua legislație nu va transforma salariile într-o informație publică în interiorul companiilor, însă va oferi un nivel de transparență fără precedent pe piața muncii din România, cu scopul declarat de a reduce discriminarea salarială și de a promova tratamentul egal pentru toți lucrătorii.
Foto: Pexels.com
