Rata anuală a inflației din România a înregistrat o scădere importantă în luna august 2026, ajungând la 6,17%, după ce în iulie se situase la 8,16%. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată însă că această diminuare nu înseamnă că prețurile au început să scadă. Din contră, acestea au continuat să crească, însă într-un ritm mai lent. Pe luna septembrie datele încă nu au fost făcute publice.
Evoluția inflației reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori pentru economia României, deoarece influențează direct puterea de cumpărare, costurile lunare ale populației și deciziile Băncii Naționale a României.
În august, prețurile de consum au fost cu 0,22% mai mari față de luna precedentă. De la începutul anului, creșterea cumulată a prețurilor a ajuns la 4,6%.
Inflația anuală a coborât la 6,17%
Potrivit datelor INS, rata anuală a inflației a coborât în august 2026 la 6,17%, de la 8,16% în luna iulie. Este o reducere semnificativă a ritmului anual de creștere a prețurilor, după nivelurile foarte ridicate înregistrate anterior. Cu toate acestea, populația nu simt nicio îmbunătățire la buzunar, ba mai mult prețurile au continuat să crească de la lună la lună.
În iunie 2026, rata anuală a inflației ajunsese la aproximativ 10,4%, ceea ce înseamnă că, în numai câteva luni, indicatorul a coborât considerabil. Totuși, pentru consumatori, această evoluție trebuie interpretată cu atenție.
Inflația mai mică nu înseamnă că produsele și serviciile au devenit mai ieftine. Înseamnă că ritmul în care acestea se scumpesc este mai redus comparativ cu perioada anterioară.
Prețurile au continuat să crească
Datele INS arată că indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,22% în august față de iulie. Așadar, chiar dacă rata anuală a inflației a coborât, românii nu au intrat într-o perioadă în care prețurile să scadă în mod generalizat.
De la începutul anului, respectiv în perioada august 2026 comparativ cu decembrie 2025, rata inflației a fost de 4,6%.
În plus, media modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, respectiv perioada septembrie 2025 – august 2026, raportată la precedentele 12 luni, a fost de 9,5%. Aceste cifre explică de ce, chiar dacă rata anuală a inflației a coborât, costurile resimțite de populație rămân ridicate.
Multe dintre aceste prețuri sunt influențate și de noul curs valutar la euro, care a crescut vertiginos în ultimele zile, drept urmare a crizei politice, care pare a fi fără sfârșit. La momentul scrierii acestei știri, un euro se tranzacționează cu puțin peste 5,35 lei. O valoare foarte mare pe care românii o vor simți la împrumuturile și facturile care se calculează în moneda europeană.
Serviciile continuă să se scumpească cel mai mult
Una dintre cele mai importante concluzii ale datelor INS este că serviciile rămân categoria cu cea mai mare creștere anuală de prețuri. În august 2026, serviciile au fost cu 11,28% mai scumpe decât în aceeași lună a anului precedent.
În cazul mărfurilor nealimentare, creșterea anuală a fost de 6,36%, în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,62%. Diferențele dintre cele trei categorii sunt importante pentru bugetele gospodăriilor.
Chiar dacă alimentele au avut o creștere anuală mai redusă decât serviciile, românii continuă să resimtă presiunea prețurilor în coșul zilnic de cumpărături.
BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026
În ciuda scăderii importante înregistrate în august, perspectivele pentru finalul anului rămân prudente. Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru inflația de la sfârșitul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%. Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează o rată a inflației de 3,4%, după ce prognoza anterioară indica un nivel de 2,9%.
Criza politică alimentează criza economică
Se poate spune fără echivoc că luptele de pe scena politică alimentează criza economică. Țara noastră stă de mai bine de cinci luni fără un guvern cu puteri depline, iar acest lucru se simte pe piețele bursiere și în economia românească. Cine este de vină pentru situația creată poate fi observat ușor. Nu trebuie să fii un mare specialist în politică pentru a vedea că orgoliile și interesele personale ale politicienilor nu țin cont de situația economică a populației.
Rămâne de văzut dacă noul premier propus, Luca Niculescu, va trece testul Parlamentului, însă oamenii au ajuns la capătul răbdării și ar dori alegeri anticipate pentru a-i pune la punct pe politicienii de factură veche, care au dus țara pe marginea prăpastiei economice.
