Premierul italian Giorgia Meloni a reconfirmat angajamentul guvernului de la Roma ca centrele de deportare din Albania, parte a strategiei sale dure împotriva migrației ilegale, „vor funcționa așa cum au fost planificate”, în pofida obstacolelor juridice care au blocat până acum operaționalizarea lor, relatează agențiile internaționale.
Meloni a făcut această declarație recent, într-un eveniment politic organizat de partidul său, Fratelli d’Italia, subliniind că planul coaliției de guvernare de a utiliza centre în afara UE rămâne o prioritate strategică pentru controlul fluxurilor migratorii spre Italia și Europa.
Ce prevede planul italian cu centre în Albania
Inițiativa italiană, semnată împreună cu autoritățile de la Tirana, presupune construirea și operarea de centre de recepție, procesare și deportare a migranților în Shëngjin și Gjader, în nordul Albaniei. Aceste facilități ar fi trebuit să funcționeze ca puncte de triere și proceduri accelerate pentru solicitanții de azil interceptați pe mare, urmând ca cei respinși să fie repatriați rapid.
Guvernul de la Roma vede această soluție ca pe un „model de descurajare” a traversărilor periculoase în Marea Mediterană și ca o schimbare radicală a modului în care Europa gestionează migrația.
Obstacole judiciare și critici interne
Proiectul s-a confruntat însă cu multiple blocaje legale, fiind oprit de instanțe italiene și europene pe motive de respectare a drepturilor omului și a procedurilor juridice privind azilul. Aceste decizii au împiedicat autoritățile să trimită solicitanți de azil în Albania, lăsând centrele în mare parte goale până acum.
Meloni a criticat hotărârile instanțelor pe care le-a numit „ideologice” și a anunțat că proiectul va fi pus în aplicare „chiar dacă va dura mai mult decât ne-am dorit”, o aluzie la amânările de peste un an și jumătate.
În paralel cu declarațiile Italiei, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis opinii care pun în discuție modul în care statele membre pot desemna țări terțe ca „și sigure” pentru procedurile de returnare și azil. Aceste decizii au servit drept argument pentru judecători în contestarea legalității transferurilor către centre externe.
Mai mult, strategia Italiei a fost susținută în principiu de Comisia Europeană, care a considerat inițiativa „în linie cu normele UE” atunci când centrele ar servi ca locuri pentru migranții deja supuși procedurilor de repatriere.
Impact și critici
Criticii schemei avertizează că aceasta ar putea genera costuri extrem de ridicate pentru contribuabili, comparativ cu centrele similare din Italia, și ridică întrebări serioase despre conformitatea cu drepturile fundamentale ale migranților.
În timp ce executivul italian își reafirmă ferm intenția de a merge înainte cu proiectul, acesta rămâne unul dintre cele mai controversate dosare privind migrația în Europa, cu efecte potențiale asupra relațiilor dintre statele UE și frontierele comunitare.
Foto: wikipedia.org
