Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a lansat luni în dezbatere publică proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, una dintre cele mai importante reforme asumate prin PNRR și, probabil, cea mai amplă reașezare a sistemului salarial bugetar de după Legea-cadru nr. 153/2017. Pe site-ul ministerului a fost publicat proiectul legii salarizării, cu grilele de salarizare, precum și calendarul reuniunilor de lucru cu autoritățile și sindicatele, fără accesul publiciului sau al presei. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că „niciun venit nu va scădea”, că sistemul va deveni „mai echitabil și mai predictibil” și că vor fi eliminate zeci de sporuri considerate nejustificate. Primele întâlniri oficiale vor avea loc chiar astăzi, la sediul ministerului Muncii.
Dincolo de comunicarea oficială, din spatele ușilor închise, PortalSocial a observat că proiectul arată ceva profund, anume că nu discutăm doar despre o nouă grilă salarială, ci despre schimbarea filozofiei întregului sistem de salarizare din sectorul public. Noua lege încearcă să înlocuiască modelul haotic și fragmentat al actualei Legi 153/2017 cu un mecanism centralizat, controlat fiscal și construit pe criterii tehnocratice de evaluare a funcțiilor. Întrebarea este dacă această reformă va aduce ordine și echitate sau doar un control mai strict asupra costurilor salariale. Să analizăm împreună ce apare nou în proiect.
Dispare legătura directă cu salariul minim
Actualul proiect pornește, teoretic, de la raportarea coeficienților la salariul minim brut pe economie. În proiect, Guvernul introduce o „valoare de referință” stabilită anual, diferită însă de salariul minim. Salariile vor fi calculate astfel: coeficient × valoare de referință.
”Această schimbare pare tehnică, dar este una dintre cele mai importante mutări din proiect”, a declarat Ringo Dămureanu, Președintele Sindicatului Național Forța Legii, reprezentant al Confederației Sindicale Naționale Meridian în grupul de lucru pe Legea salarizării. ”Spunem asta deoarece ea îi va oferi Guvernului un control total, anual, asupra întregii salarizări bugetare fără a mai modifica legea de fiecare dată. În același timp, salarizarea devine legată explicit de strategia fiscal-bugetară și de evoluția PIB-ului”, a explicat Dămureanu. Cu alte cuvinte, noua lege își propune să introducă de anul viitor un mecanism permanent de disciplină fiscală asupra tuturor salariilor din sectorul public.
Apare sistemul de „grade salariale”
Pentru prima dată, funcțiile din sectorul public vor fi evaluate printr-o metodă analitică standardizată, pe bază de: complexitate, responsabilitate, impact decizional, condiții de muncă, coordonare și competențe. În funcție de punctaj, fiecare post va fi încadrat într-unul dintre cele 12 grade salariale prevăzute de lege.
”În teorie, sistemul seamănă cu modelele moderne europene și urmărește să reducă acele discrepanțele istorice dintre instituții”, a spus liderul SNFL. ”Problema este însă că metodologia efectivă nu apare în lege, ci va fi stabilită ulterior prin hotărâre de Guvern. Aici apare una dintre cele mai mari probleme ale proiectului, că esențialul nu va fi stabilit de Parlament, ci se propune a fi delegat Executivului”.
Raportul dintre salariul minim și maxim scade la 1:8
Actuala lege funcționează pe o ierarhie salarială foarte largă. Noul proiect comprimă sistemul și stabilește explicit un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul public. ”Guvernul afirmă că urmărește reducerea discrepanțelor, eliminarea „insulelor de privilegii” și apropierea de modele europene mai compacte”, sunt de părere sindicaliștii. Pare, fără îndoială, una dintre cele mai importante schimbări de filozofie socială și administrativă din proiect.
Apar premiile de performanță
Proiectul introduce premii de performanță de 10–20%, acordate pentru maximum 30% dintre salariați. ”La prima vedere, ideea pare rezonabilă, că performanța trebuie stimulată”, susțin sindicaliștii. ”În practică însă, există un risc major, ca aceste bonusuri să devină instrumente discreționare de recompensare preferențială, mai ales în administrația publică locală și în instituțiile puternic politizate”, afirmă sursele sindicale.
Apare „diferența salarială tranzitorie”
”Aceasta este probabil cea mai inteligentă construcție politică din proiect”, ne-a explicat Dămureanu. ”Guvernul promite că nimeni nu pierde venituri, însă introduce un mecanism tranzitoriu: dacă noua grilă produce salarii mai mici, diferența va fi păstrată individual. Dar există un detaliu esențial, anume că această protecție dispare gradual la promovare, transfer sau schimbarea funcției”. Cu alte cuvinte, sistemul permite „topirea lentă” a salariilor istorice considerate prea mari.
Este interesant să observăm însă și ce anume dispare din actuala lege.
Dispare autonomia salarială reală a administrației locale
”Actualul art. 11 din Legea 153/2017 permite consiliilor locale și județene să stabilească salariile în anumite limite”, explică sursele sindicale. ”Rezultatul a fost haos salarial, discrepanțe uriașe între UAT-uri, chiar cu același număr de populație, ceea ce a determinat politizare excesivă și litigii interminabile”.
Noul proiect recentralizează sistemul și reduce masiv marja locală de manevră. Pentru unele administrații, aceasta va însemna ordine. Pentru altele, însă, pierderea autonomiei locale.
Dispar multe dintre asimilările și „portițele” salariale
Proiectul interzice explicit asimilările salariale între funcții și încearcă să blocheze practica egalizărilor obținute prin interpretări administrative sau litigii succesive. ”Aceasta este una dintre marile mize reale ale reformei”, susțin sindicatele. ”Guvernul încearcă să oprească expansiunea necontrolată a cheltuielilor salariale prin precedent administrativ și judiciar”.
Dispar zeci de sporuri
Potrivit declarațiilor ministrului Muncii, 87 dintre cele 151 de sporuri existente ar urma să fie eliminate. Totuși, proiectul păstrează explicit: sporul de noapte, sporurile pentru condiții de muncă, pentru proiecte europene, sporul pentru persoanele cu handicap și pe cele pentru control financiar preventiv. În schimb, plafonul general al sporurilor se reduce la 20%.
”Aici se va duce una dintre cele mai dure bătălii sindicale din perioada următoare”, susțin sindicaliștii de la Forța Legii, ”mai ales în Sănătate, DSP-uri, Asistență socială, sistemul rezidențial, laboratoare și structurile cu risc biologic”.
Ce urmărește, de fapt, Guvernul
Citind atent proiectul, devine clar că Executivul urmărește simultan cinci obiective: controlul deficitului bugetar, limitarea creșterilor salariale automate, reducerea derogărilor și excepțiilor, centralizarea politicii salariale și creșterea predictibilității fiscale.
”În multe privințe, proiectul este mai puțin o lege a salarizării și mai mult o lege de control și administrare a costurilor salariale din sectorul public”, se plâng reprezentanții salariaților bugetari.
Marea întrebare
Actuala Lege 153/2017, inițiată la vremea respectivă de Lia-Olguța Vasilescu și Darius Vâlcov, a eșuat nu doar financiar, ci și administrativ. A produs mii de litigii, a generat derogări permanente, a creat inechități majore și a fost modificată de peste 150 de ori în acești aproape 9 ani. Noua lege promite ordine și coerență.
”Riscul este ca, în numele disciplinei fiscale, sistemul să devină excesiv de centralizat, rigid și dependent de decizia anuală a Guvernului. Iar pentru Sănătate, Asistență socială și Administrația publică locală, adevărata bătălie nici măcar nu începe astăzi”, susține Ringo Dămureanu. ”Ea se va duce în anexele legii, în metodologia de evaluare a funcțiilor, în hotărârile privind sporurile și, mai ales, în stabilirea anuală a valorii de referință”.
Foto: jurnalul.ro și fortalegii.ro
