Reforma salarizării în sectorul public revine în prim-plan, după ce ministrul Muncii a anunțat că discuțiile pentru noua lege a salarizării unice au ajuns într-un stadiu avansat. Autoritățile pregătesc ultimele etape înainte de adoptarea unui act normativ esențial, așteptat de ani de zile atât de angajații la stat, cât și de partenerii europeni.
Discuții avansate și presiune din PNRR
Noua lege a salarizării este considerată un jalon-cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România trebuie să finalizeze reforma până la finalul lunii august 2026.
Ministrul Muncii a subliniat că proiectul este deja conturat, iar consultările sunt într-un stadiu avansat, urmând să intre în faza finală de negocieri cu instituțiile și partenerii sociali. De altfel, oficialii au avertizat încă din primăvară că fără dialog rapid cu sindicatele și profesiile vizate, legea riscă să întârzie.
„Da, ne dorim o formulă comparabilă cu legea salarizării acum în vigoare, în care preşedintele să aibă cel mai mare salariu, dar nu am încă detalii să vă pot prezenta. O să o facem pe măsură ce proiectul va avansa.
Chiar dacă referenţialul va fi comparabil cu salariul minim, din punct de vedere al cuantumului, în următoarea lege a salarizării nu va exista o corelare, sau va fi un indice de referinţă, nu salariul minim. Asta este un mod de a decupla legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creşteri ale salariului minim.
Sigur că asta, fără ca în administraţie să existe cineva care să câştige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câştige sub salariul minim şi nu câştigă sub salariul minim, doar că, încă o dată, referenţialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim, din punct de vedere al cuantumului”, a declarat Florin Manole, potrivit Agerpres.
Ce schimbări majore aduce legea
Noua lege urmărește să elimine haosul salarial din sistemul bugetar și să introducă reguli clare și echitabile pentru toate categoriile de angajați. Printre principalele obiective:
- stabilirea unei grile unitare de salarizare
- reducerea discrepanțelor între instituții și funcții similare
- plafonarea sau reglementarea sporurilor
- corelarea veniturilor cu responsabilitatea și performanța.
În același timp, autoritățile au în vedere ca nicio funcție publică să nu mai depășească salariul președintelui României, un principiu discutat intens în ultimele luni.
Implementare etapizată, nu „peste noapte”
Guvernul recunoaște că reforma nu poate fi aplicată instant. Premierul Ilie Bolojan a explicat că dezechilibrele acumulate în ani de zile nu pot fi corectate dintr-o singură mișcare, motiv pentru care legea va fi implementată treptat.
Această abordare graduală este văzută ca o soluție pentru a evita șocuri bugetare și tensiuni sociale, mai ales în sectoarele unde diferențele salariale sunt foarte mari.
După finalizarea negocierilor, proiectul va intra în circuitul guvernamental și ulterior în Parlament, unde va trebui adoptat în timp util pentru respectarea termenelor din PNRR.
Dacă ritmul actual se menține, România ar putea avea, în sfârșit, o lege a salarizării unitare funcțională în 2026, un pas considerat esențial pentru stabilitatea bugetară și echitatea în sistemul public.
Foto: stirileprotv.ro
[…] Guvernul României se reunește într-o ședință extrem de importantă la Palatul Victoria, unde sunt pregătite măsuri cu impact semnificativ asupra unui sector vital al economiei: agricultura. Deciziile care urmează să fie adoptate pot schimba radical modul în care sunt colectate datele și implementate politicile agricole în anii următori. […]