În contextul adoptării OUG nr. 7/2026, salariații și conducerea instituțiilor din administrația publică centrală și a serviciilor publice deconcentrate trebuie să știe care sunt principalele măsuri care vizează cheltuielile de personal în anul 2026 și cum se aplică acestea. Măsurile introduse prin OUG nr. 7/2026 urmăresc reducerea cheltuielilor publice, dar sindicatele avertizează că aplicarea lor trebuie să fie legală, proporțională, transparentă și realizată cu respectarea drepturilor salariaților. Instituțiile publice vor avea obligația nu doar de a reduce cheltuielile, ci și de a menține echilibrul între eficiența administrativă și protecția personalului.
Cine este vizat?
Măsurile se aplică următoarelor categorii de instituții: ministere și aparatul central al Guvernului, instituții aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, servicii publice deconcentrate și autorități administrative autonome finanțate din fonduri publice.
”Nu sunt vizate anumite domenii esențiale, precum sănătatea, educația, apărarea sau cultura, care beneficiază de regim juridic distinct”, a precizat pentru PortalSocial Amalia Călugărescu, Secretar general al Sindicatului Național Forța Legii, care reprezintă această categorie de lucrători. ”De asemenea, în cazul administrației publice locale, nu se aplică aceste măsuri, ci cele de reducere a posturilor”, a precizat apărătoarea.
Care este obligația principală?
Pentru anul 2026, instituțiile trebuie să asigure o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, raportat la nivelul cheltuielilor din anul 2025. ”Această reducere se aplică la nivelul întregii instituții, pe ordonator principal de credite și poate fi distribuită diferit între structuri, încât rezultatul final trebuie să atingă procentul stabilit”, a explicat Amalia Călugărescu.
Cum se poate realiza reducerea ?
Legea nu permite reducerea salariului de bază. În schimb, instituțiile pot utiliza următoarele măsuri: reorganizarea activității, reducerea numărului de posturi, încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, în condițiile legii, diminuarea unor sporuri sau drepturi salariale suplimentare și alte măsuri administrative de eficientizare.
”Important este că orice măsură va trebui adoptată cu respectarea legislației muncii și a statutului funcționarilor publici”, atrag atenția reprezentanții lucrătorilor.
Obligația de consultare
Aplicarea măsurilor nu se face unilateral, fiind obligatorie consultarea organizațiilor sindicale reprezentative sau, în lipsa acestora, consultarea reprezentanților salariaților.
Termene clare
Până la 1 iulie 2026, toate instituțiile trebuie să adopte măsurile concrete, iar între 1 iulie – 31 decembrie 2026 are loc implementarea efectivă.
Situații speciale: instituțiile ”cuminți”
Instituțiile care au realizat deja economii în anul 2025 pot beneficia de o reducere ajustată, proporțional cu eforturile deja efectuate.
Ce trebuie să știe lucrătorii?
Lucrătorii trebuie să știe că salariul de bază nu poate fi redus prin aceste măsuri. Eventualele restructurări trebuie să respecte procedurile legale. Sindicatele se angajează să monitorizeze atent modul de aplicare a acestor măsuri și să intervină când constatată derapaje sau încălcări ale drepturilor salariaților.
”Drepturile colective și individuale ale salariaților rămân protejate de lege, iar orice măsură abuzivă poate fi contestată”, a conchis apărătoarea Sindicatului Național Forța Legii.
[…] Noua lege a salarizării este considerată un jalon-cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România trebuie să finalizeze reforma până la finalul lunii august 2026. […]