Guvernul României va decide, până la finalul săptămânii, cum va adopta reforma în administrație

Premierul Ilie Bolojan a declarat că până la finalul acestei săptămâni Executivul va decide modul în care vor fi promovate proiectele privind reforma administrației publice, un pachet considerat esențial pentru construcția bugetului pe 2026 și pentru reducerea deficitului bugetar.

Șeful Guvernului a subliniat că măsurile aflate în pregătire sunt direct legate de obiectivul asumat de România de a coborî deficitul la 6,2 – 6,3% din PIB anul viitor, în contextul presiunilor economice și al angajamentelor europene.

„Până la finalul acestei săptămâni vom lua o decizie cu privire la modul în care cele două proiecte de legi vor fi trecute prin Parlament. Există posibilitatea angajării răspunderii sau adoptarea prin ordonanţă de urgenţă şi vom închide acest lucru până la finalul acestei săptămâni, în aşa fel încât în cel mai scurt timp posibil să putem demara procedura de promovare a acestor legi”, a spus Bolojan, marţi, la RFI România, potrivit Agerpres.

Ordonanță de urgență sau asumarare în Parlament?

Ilie Bolojan a precizat că varianta adoptării reformelor prin ordonanță de urgență rămâne „cea mai rapidă” soluție pentru implementarea modificărilor în administrația publică. Totuși, premierul a subliniat că o decizie finală nu a fost încă luată.

„Adoptarea prin ordonanţă de urgenţă, dacă este posibilă, face ca legislaţia să apară într-un timp foarte scurt, sigur, existând riscul modificării ulterioare în Parlament. Partea de angajare a răspunderii evită, să spunem, riscul modificării ulterioare, dar este o procedură care poate să dureze două-trei săptămâni, inclusiv o posibilă contestaţie la Curtea Constituţională – şi vedem ce se întâmplă cu legislaţia legată de pensiile magistraţilor, unde, datorită amânărilor consecutive pe care Curtea Constituţională le-a decis, riscăm, din păcate, să pierdem cele peste 200 de milioane de euro care reprezintă jalonul din PNRR. Sunt banii pe care îi avem reţinuţi pentru neîndeplinirea acestei măsuri de reformă a pensiilor magistraţilor„, a mai explicat Bolojan.

Adoptarea prin OUG ar accelera procesul, însă ar putea genera tensiuni politice suplimentare, mai ales în condițiile în care în interiorul coaliției nu există un consens deplin asupra reformelor.

Reformele întârzie din cauza lipsei de consens

În urmă cu câteva zile, vicepremierul Tanczos Barna a recunoscut public că reformele promise în administrația centrală nu au fost implementate până acum din cauza neînțelegerilor dintre partidele din coaliție. Potrivit acestuia, lipsa unui acord clar privind restructurările și reorganizarea instituțiilor a blocat avansarea proiectelor, deși acestea au fost asumate ca priorități guvernamentale.

Surse politice susțin că Guvernul a amânat din nou decizia privind eventualele tăieri din administrație, întrucât liderii coaliției nu s-au pus de acord asupra formulei de „relansare” și asupra modului în care ar trebui comunicate și aplicate măsurile.

Reforma administrației, piesă centrală în bugetul pe 2026

Reforma administrației publice este văzută drept un pilon esențial pentru echilibrarea finanțelor publice. Reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar, eficientizarea instituțiilor și eliminarea suprapunerilor de competențe sunt printre obiectivele discutate la nivel guvernamental. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Cseke Attila, a anunțat public că este nevoie de această reformă pentru a regla cheltuielile centrale și locale.

„Cheltuielile de personal din administrația publică centrală au înregistrat o creștere constantă în ultimii ani, ceea ce a condus la rigidizarea bugetului general consolidat. În acest context, se impune adoptarea unor măsuri de reducere a acestor cheltuieli, în vederea asigurării sustenabilității financiare pe termen mediu și lung”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Aceste măsuri sunt necesare pentru a susține ținta de deficit bugetar de 6,2 – 6,3% din PIB în 2026, în condițiile în care România se confruntă cu presiuni legate de cheltuielile publice și de obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. Proiectul prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în 2026, la nivelul administrației publice centrale, precum și diminuarea numărului de posturi ocupate în administrația publică locală.

Decizia anunțată pentru finalul săptămânii ar putea clarifica direcția în care va merge Executivul și ar putea marca un moment decisiv pentru reforma administrației, dar și pentru stabilitatea politică a coaliției aflate la guvernare.

Foto: gov.ro