Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu așa-numita „Lege Novak”, act normativ care obligă cluburile sportive să utilizeze minimum 40% sportivi români în permanență în competițiile interne oficiale. Șeful statului consideră că legea adoptată de Parlament ridică probleme serioase de constituționalitate.
Ce prevede „Legea Novak”
Modificarea Legii Sportului a fost adoptată de Camera Deputaților la mijlocul lunii noiembrie, cu o majoritate de voturi. Inițiativa legislativă poartă numele fostului ministru al Sportului, Eduard Novak, cel care a introdus pentru prima dată regula prin ordin de ministru.
Legea stabilește că echipele din competițiile interne trebuie să aibă, pe teren, în orice moment al jocului, cel puțin 40% sportivi români, urmând să se aplice începând cu sezonul competițional 2026/2027.
De ce a fost sesizată Curtea Constituțională a României?
După ce proiectul a ajuns pe masa președintelui pentru promulgare, Nicușor Dan a decis să îl trimită la CCR, pentru un control de constituționalitate. Decizia a venit în urma unei petiții înaintate de fostul ministru al Sportului și actual deputat Ionuț Stroe, document semnat de reprezentanții mai multor cluburi importante din sportul românesc.
”Am trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie sportivi români.
Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte.
Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodata, nu respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă.
Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, a transmis Nicușor Dan.
Reacția cluburilor: opoziție fermă
Petiția care a stat la baza sesizării CCR este semnată de reprezentanții a șapte cluburi din SuperLiga, dar și de oficiali importanți din sportul românesc. Printre semnatari se numără: preşedintele CA Universitatea Craiova, Mihai Rotaru, preşedintele clubului CFR Cluj, Iuliu Mureşan, preşedintele FC Dinamo, Andrei Nicolescu, preşedintele CA al FCSB, Mihai Stoica, preşedintele clubului Oţelul Galaţi, Cristian Munteanu, patronul echipei FC Botoşani, Valeriu Iftime, acţionarul majoritar al FC Rapid, Dan Şucu, directorul general al CSM Bucureşti, Iulian Pâslaru, şi fostul arbitru internaţional şi fostul preşedinte al CFR Cluj, Cristian Balaj.
Aceștia susțin că legea ar afecta competiția sportivă, politicile de transfer și ar putea intra în conflict cu legislația europeană.
Ce urmează pentru „Legea Novak”
Până la pronunțarea verdictului CCR, aplicarea legii este suspendată. În cazul în care Curtea Constituțională va declara actul normativ neconstituțional, acesta se va întoarce în Parlament, unde va trebui modificat pentru a fi pus în acord cu decizia judecătorilor constituționali. Dacă legea va fi declarată constituțională, cluburile vor fi obligate să se conformeze noilor reguli începând cu sezonul competițional 2026/2027.
Foto: presidency.ro
