O conferință de presă așteptată de mult timp la Palatul Cotroceni s-a încheiat cu un episod controversat, după ce președintele Nicușor Dan i-a transmis jurnalistului de investigație Ovidiu Vanghele că nu va mai avea acces la întâlnirile cu presa pe durata actualului mandat. Incidentul a declanșat un val de reacții și a readus în discuție relația dintre șeful statului și jurnaliștii care îi adresează întrebări incomode.
Președintele Nicușor Dan a susținut marți seară o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după o perioadă îndelungată în care astfel de întâlniri cu reprezentanții mass-media au fost rare. Evenimentul a oferit jurnaliștilor posibilitatea de a-i adresa întrebări despre subiecte importante de actualitate, însă răspunsurile șefului statului au lăsat, în mai multe momente, loc interpretărilor.
Unul dintre cele mai tensionate momente s-a produs la finalul conferinței, când jurnalistul Ovidiu Vanghele a dorit să afle poziția președintelui în legătură cu o situație care o viza pe procurorul general Cristina Chiriac.
În loc ca discuția să se concentreze exclusiv asupra întrebării, schimbul de replici s-a încheiat cu un anunț neașteptat: jurnalistului i s-a comunicat că nu va mai putea participa la conferințele de presă organizate la Cotroceni în actualul mandat.
Ce l-a întrebat Ovidiu Vanghele pe Nicușor Dan
Întrebarea jurnalistului avea legătură cu un vot exprimat de procurorul general Cristina Chiriac în cadrul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit explicațiilor prezentate de Ovidiu Vanghele, procurorul general ar fi votat împotriva propunerii de sesizare a Inspecției Judiciare pentru cercetarea unei presupuse ingerințe în actul de justiție, situație care ar fi vizat-o chiar pe aceasta.
Jurnalistul a vrut să afle dacă un asemenea episod poate fi considerat compatibil cu reformarea sistemului judiciar promisă de Nicușor Dan în campania electorală. Întrebarea era una legitimă în contextul responsabilității publice a președintelui, având în vedere că acesta a avut un rol în numirea procurorului general.
„Vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcţie în 8 aprilie, a votat, acum o lună – o lună şi jumătate, dânsa, în secţia pentru procurori a CSM din care face parte – e membru de drept acolo – împotriva propunerii ca această secţie să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru ca Inspecţia Judiciară să cerceteze o ingerinţă în actul de justiţie – o aparentă ingerinţă, până la o decizie definitivă – comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Este acest lucru parte din reformarea justiţiei pe care o propuneaţi cetăţenilor români în campanie acum un an şi jumătate?”, a fost întrebarea adrestă de Ovidiu Vanghele lui Nicuşor Dan.
Subiectul ridica o problemă importantă: cum trebuie evaluată o asemenea situație atunci când persoana care ar putea face obiectul unei verificări participă la votul privind declanșarea procedurii? În locul unui răspuns clar asupra fondului problemei, momentul a degenerat într-o dispută legată de relația personală dintre președinte și jurnalist.
Reacția lui Nicușor Dan: „Nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”
Președintele i-a transmis lui Ovidiu Vanghele că a dispus ca acesta să nu mai fie primit la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan și-a justificat decizia prin invocarea unor injurii pe care jurnalistul i le-ar fi adresat anterior.
Președintele a adăugat că angajații săi nu ar fi respectat dispoziția inițială și că jurnalistul a fost lăsat să participe la eveniment.
„În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să aşteptaţi până acum. În al doilea rând, faţă de injuriile pe care mi le-aţi adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniţi la conferinţe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloşi au sărit peste ordinul meu, peste dispoziţia mea. V-o comunic şi îmi cer scuze că v-am făcut să aşteptaţi, dar dumneavoastră nu o să mai veniţi şi nu o să mai puneţi întrebări în acest mandat”, a precizat şeful statului.
Declarația a provocat numeroase reacții, deoarece decizia de a exclude un jurnalist de la întâlnirile cu presa ridică semne de întrebare privind transparența instituției prezidențiale și accesul reprezentanților mass-media la informații de interes public.
Ovidiu Vanghele: „Am o singură supărare”
La câteva ore după incident, Ovidiu Vanghele a publicat un mesaj în care a explicat ce l-a deranjat cel mai mult în urma confruntării cu președintele. Jurnalistul a precizat că regretul său principal este faptul că nu a reușit să obțină un răspuns la întrebarea adresată.
„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la preşedinte la întrebarea mea, şi acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, şi mie, că n-am avut prezenţa de spirit să insist politicos să-mi răspundă. În apărarea mea, am fost, recunosc, uimit de cuvintele preşedintelui, şi asta-mi reproşez, că trebuia să fiu mai bun de-atât”, a scris Vanghele pe Facebook.
Vanghele a recunoscut că a fost surprins de reacția șefului statului și că, în acel moment, nu a reușit să gestioneze situația așa cum și-ar fi dorit. Acesta a revenit și asupra întrebării inițiale, explicând că și-ar dori ca publicul să primească un răspuns clar cu privire la situația semnalată.
Conferință de presă după o lungă perioadă de așteptare. Răspunsurile președintelui au lăsat loc interpretărilor
Dincolo de conflictul cu Ovidiu Vanghele, conferința de presă de la Cotroceni a readus în atenție o problemă mai amplă, și anume modul în care Nicușor Dan comunică atunci când este confruntat cu întrebări incomode.
După o perioadă în care aparițiile sale în fața jurnaliștilor au fost limitate, președintele a acceptat să răspundă unui număr mare de întrebări. Totuși, impresia lăsată de unele intervenții a fost aceea a unei comunicări prudente, în care răspunsurile nu au oferit întotdeauna clarificările directe pe care publicul le aștepta.
Mai mult, o asemenea abordare poate crea impresia că președintele încearcă să evite asumarea unei poziții ferme, astfel încât declarațiile sale să nu poată fi interpretate ulterior drept o asumare clară a responsabilității pentru o anumită decizie sau acțiune.
Este o problemă de comunicare publică ce merită discutată, mai ales în condițiile în care transparența și responsabilitatea au fost teme importante în discursul politic al lui Nicușor Dan.
Foto: antena3.ro



