Finalul anului 2026 se anunță unul important pentru Guvernul României, care trebuie să gestioneze atât închiderea exercițiului bugetar, cât și pregătirea bugetului pentru 2027. Printre prioritățile aflate în discuție se numără o nouă rectificare bugetară, menținerea deficitului sub pragul de 6,2% din PIB și elaborarea unui nou proiect de buget care să stabilească direcțiile financiare ale țării pentru anul viitor.
În paralel, pe agenda politică se află mai multe reforme despre care PSD susține că se lucrează în această perioadă. Este vorba despre reforma administrativ-teritorială, o nouă lege a salarizării în sectorul public și restructurarea companiilor de stat.
Rămâne însă de văzut câte dintre aceste proiecte vor ajunge efectiv să fie adoptate și, mai ales, câte vor produce schimbări concrete în administrație și în cheltuielile statului.
O nouă rectificare bugetară, înainte de încheierea anului
Una dintre cele mai importante provocări pentru actualul Executiv este încadrarea în ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2026. După prima rectificare bugetară, aprobată în noiembrie, Ministerul Finanțelor pregătește o a doua rectificare, care ar urma să fie realizată până la 30 noiembrie. Obiectivul este redistribuirea banilor în funcție de necesitățile instituțiilor publice și de execuția bugetară, fără depășirea țintei de deficit de 6,2% din PIB, în termeni cash.
Miza este importantă, deoarece statul trebuie să asigure în continuare finanțarea serviciilor publice, plata obligațiilor bugetare și susținerea investițiilor, fără să afecteze angajamentele asumate în privința reducerii deficitului.
Ministrul Finanțelor a transmis că pregătirea bugetului pentru 2027 trebuie începută cât mai repede, iar menținerea credibilității financiare a României și protejarea ratingului de țară reprezintă obiective importante pentru perioada următoare.
Bugetul României pentru 2027, următoarea mare provocare
După rectificarea bugetară, Guvernul trebuie să finalizeze proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2027 și să îl trimită Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Calendarul prezentat în programul de guvernare prevede publicarea proiectului până la 30 noiembrie 2026 și adoptarea acestuia de către Parlament până la 31 decembrie 2026.
Bugetul va trebui construit într-un context economic dificil, în care autoritățile urmăresc reducerea treptată a deficitului, dar trebuie să asigure și resurse pentru investiții, sănătate, educație, pensii și funcționarea administrației publice.
Potrivit estimărilor bugetare prezentate anterior de Ministerul Finanțelor, deficitul pentru 2027 era proiectat la 5,1% din PIB. Rămâne de văzut dacă această țintă va fi păstrată în forma finală a bugetului și ce spațiu financiar va exista pentru noi cheltuieli.
Totodată, pensionarii din România ar putea primi pensii mai mari începând cu 1 ianuarie 2027. Florin Manole susține indexarea, iar estimările preliminare indică o majorare de aproximativ 7,3%. Costul acestei măsuri ar ajunge la 9,6 miliarde de lei, o sumă importantă în condițiile presiunilor asupra bugetului de stat.
PSD anunță reforma administrativ-teritorială
Pe lângă problemele bugetare, un alt subiect important aflat în discuțiile politice este reforma administrativ-teritorială a României. Potrivit informațiilor din PSD, se lucrează la reorganizarea administrației publice, inclusiv la desființarea, comasarea sau reorganizarea unor instituții.
O asemenea reformă ar putea presupune modificări importante în structura administrației locale și centrale, inclusiv în ceea ce privește organizarea unor instituții și eficientizarea cheltuielilor publice.
”La 15 martie vom ştii exact unde vom tăia chirurgical lucrurile, unde vom pune ce avem de pus şi, în termene relativ reduse, dar care sunt determinate de obligaţii de transparenţă, de comunicare, de avizare necesară interioară, de reorganizare, care nu pot să dureze mai puţin decât atât, dacă vreţi să oferim un termen realist”, a spus Marian Neacşu, viceprim-ministru al României, la Antena 3 CNN.
Deocamdată, nu există o formă finală a unei noi împărțiri administrativ-teritoriale care să poată fi considerată o decizie adoptată. Rămâne de văzut ce propuneri vor fi concretizate și dacă partidele vor ajunge la un acord asupra acestui subiect.
O nouă lege a salarizării pentru angajații din sectorul public
Un alt proiect important este elaborarea unei noi legi a salarizării unitare. Subiectul este deosebit de important pentru angajații din sistemul bugetar, în condițiile în care actualul cadru legislativ a generat, de-a lungul timpului, numeroase diferențe salariale și nemulțumiri între categorii profesionale.
Noua lege ar trebui să clarifice modul în care sunt stabilite salariile, raporturile dintre diferitele funcții și criteriile de remunerare în sectorul public. Potrivit informațiilor, discuțiile privind noua lege a salarizării unitare ar urma să înceapă la începutul anului 2027.
Pentru bugetari, această reformă ar putea avea consecințe importante, însă efectele asupra salariilor vor depinde de forma finală a legii și de resursele financiare disponibile.
Restructurarea companiilor de stat, o altă promisiune importantă
Pe agenda Guvernului se află și restructurarea companiilor de stat. Autoritățile urmăresc reorganizarea unor societăți, reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea modului în care sunt administrate întreprinderile publice.
Potrivit informațiilor atribuite surselor din PSD, înainte de adoptarea bugetului pentru 2027 ar urma să fie promovate măsuri privind desființarea, comasarea și reorganizarea unor instituții și companii de stat.
Acest proces ar putea viza inclusiv societățile care înregistrează pierderi și care necesită intervenții pentru eficientizarea activității. Rămâne de văzut dacă restructurarea va însemna fuziuni, reduceri de personal, schimbări de conducere sau chiar închiderea unor societăți care nu mai pot funcționa eficient.
Oare câte dintre aceste proiecte vor deveni realitate și câte vor rămâne doar promisiuni politice. Cert este că România are nevoie de un buget realist pentru 2027, dar și de reforme care să producă rezultate concrete. În perioada următoare, atenția se va îndrepta către deciziile Guvernului și către modul în care partidele vor reuși să transforme aceste obiective în măsuri legislative.
Foto: digi24.ro



