Harta României se va schimba, iar Lia Olguța Vasilescu a înaintat o nouă propunere

0
183
Harta României se va schimba, iar Lia Olguța Vasilescu a înaintat o nouă propunere
Trimite să vadă și alții!

Reorganizarea administrativ-teritorială a României provoacă noi discuții în interiorul PSD, după ce primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a venit cu o variantă diferită de cea prezentată anterior de europarlamentarul Dragoș Benea. Dacă acesta din urmă a avansat posibilitatea reducerii numărului de județe printr-o organizare inspirată de cele 15 Curți de Apel, edilul Craiovei consideră că o eventuală regionalizare ar putea porni de la cele opt regiuni de dezvoltare existente în România.

Propunerea este importantă și pentru Oltenia, deoarece regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, iar Craiova ar putea avea un rol important într-o eventuală reorganizare administrativă.

Deocamdată, nu există însă o decizie oficială privind desființarea județelor sau schimbarea actualelor granițe administrative.

Lia Olguța Vasilescu nu știe de unde a apărut varianta cu 15 județe

Declarațiile primarului Craiovei vin după ce Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonator al grupului de lucru din partid pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat public posibilitatea folosirii modelului celor 15 Curți de Apel ca punct de plecare pentru reorganizarea județelor.

Lia Olguța Vasilescu a precizat că nu știe de unde a apărut discuția privind preluarea acestui model și a explicat că, în opinia sa, o eventuală regionalizare ar trebui analizată pornind de la actualele Agenții pentru Dezvoltare Regională.

„Nu ştiu de unde a apărut discuţia cu Curţile de Apel”, a transmis primarul Craiovei, potrivit declarațiilor relatate de G4Media.

Edilul a subliniat că nu vorbește în numele PSD sau al Guvernului, ci își exprimă propria opinie în legătură cu modul în care ar putea fi reorganizată administrația publică.

România ar putea fi reorganizată în opt regiuni

Varianta susținută de Lia Olguța Vasilescu are la bază cele opt regiuni de dezvoltare existente în România, structuri utilizate în prezent pentru coordonarea politicilor regionale și gestionarea fondurilor europene.

Acestea sunt:

  • Nord-Est;
  • Sud-Est;
  • Sud-Muntenia;
  • Sud-Vest Oltenia;
  • Vest;
  • Nord-Vest;
  • Centru;
  • București-Ilfov.

Primarul Craiovei consideră că o asemenea organizare ar putea simplifica procedurile administrative și ar facilita realizarea proiectelor de investiții care implică mai multe județe.

„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene şi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuţie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri”, a explicat Lia Olguța Vasilescu.

Este important de precizat că cele opt regiuni de dezvoltare nu sunt, în prezent, unități administrativ-teritoriale. Ele nu înlocuiesc județele și nu au statutul unor administrații regionale alese. Prin urmare, transformarea lor în structuri administrative propriu-zise ar presupune modificări legislative și o reformă mult mai amplă.

Ce se întâmplă cu județul Dolj și Craiova în cazul regionalizării

Pentru locuitorii din Oltenia, discuția despre reorganizarea administrativă are o importanță aparte. În prezent, regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din cinci județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Craiova este principalul centru urban al regiunii și are deja un rol important în proiectele de infrastructură, investițiile economice și dezvoltarea regională. Dacă varianta prezentată de Lia Olguța Vasilescu ar fi luată în calcul, cele cinci județe ar putea intra într-o structură administrativă regională mai puternică.

Totuși, primarul Craiovei nu a prezentat o schemă concretă prin care să fie stabilite atribuțiile unei eventuale administrații regionale și nici nu a anunțat că Doljul ar urma să fie desființat. Un asemenea scenariu ar putea schimba modul în care sunt administrate investițiile publice, infrastructura și serviciile care depășesc granițele unui singur județ.

Dragoș Benea a avansat varianta celor 15 Curți de Apel. PSD nu are încă un plan definitiv

Propunerea europarlamentarului Dragoș Benea a deschis o altă direcție de discuție în interiorul PSD. Acesta a explicat că reorganizarea administrativ-teritorială nu ar trebui să se limiteze doar la comasarea unor comune și orașe, ci ar trebui să includă și analiza actualei împărțiri pe județe.

Modelul celor 15 Curți de Apel a fost prezentat ca un posibil punct de plecare pentru discuții, nu ca o decizie definitivă privind numărul viitoarelor unități administrative. De altfel, Dragoș Benea a precizat că numărul final ar trebui stabilit în funcție de indicatori economici și demografici.

Așadar, între cele două variante există o diferență importantă: în timp ce Dragoș Benea a vorbit despre posibilitatea utilizării structurii celor 15 Curți de Apel, Lia Olguța Vasilescu consideră că actualele opt regiuni de dezvoltare ar putea reprezenta o bază pentru regionalizare.

Reforma administrativă ar putea schimba și modul de funcționare al primăriilor

Un alt subiect sensibil îl reprezintă reorganizarea localităților și eventuala comasare a unor comune. Unii edili ar dori ca localitățile din apropierea orașelor să fie integrate în administrațiile municipale, în timp ce alții preferă păstrarea actualelor structuri sau comasări limitate.

În plus, vicepremierul Marian Neacșu a transmis că toate variantele sunt în continuare analizate, de la menținerea actualei organizări până la diferite formule de reorganizare.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că reforma administrativă trebuie făcută „de sus în jos” și sincronizată cu digitalizarea.

„Nu i-aș suspecta de rele intenții, dar a devenit o necesitate reforma administrativă, marea problemă este cum o fac. Dacă o fac așa cum au început-o, mai bine se opresc. Să vedem ce comune vor să se autocomaseze?

În primul rând, procesul trebuie făcut de sus în jos. Nu ai cum să-l începi de jos… și unde-l oprești? Trebuie făcut de sus în jos și aș putea spune că sunt niște germeni ai acestui proces pentru că și eu am avut în minte o posibilă reorganizare administrativă, sigur Guvernul ar fi trebuit să o facă, însă ideea este: acele județe mărite, să le spunem regiuni, nu e constituțional, dar aceste noi regiuni ar trebui să aibă întâi creată structura, Justiția, Curțile de Apel și celelalte curți, parchete, Jandarmeria, de pe această regiune, SRI-ul are o structură formată din vreo 6 județe care este altă regiune, Poliția, cu un comandant de Poliție peste această regiune, direcțiile sanitare, direcțiile veterinare trebuie ridicate la nivelul acestor regiuni și desființate cele existente”, a explicat Traian Băsescu la TVR.

Când ar putea fi luată o decizie privind reorganizarea administrativă a României

În acest moment, România are 41 de județe și municipiul București, iar o eventuală reformă ar putea modifica substanțial actuala structură administrativă. Discuțiile din PSD arată că există mai multe variante de lucru, însă niciuna nu a fost transformată într-o decizie oficială.

O reorganizare de asemenea amploare ar presupune negocieri politice, consultări cu administrațiile locale și modificări legislative.

Rămâne de văzut dacă PSD va merge pe varianta celor 15 structuri inspirate de Curțile de Apel, pe modelul celor opt regiuni de dezvoltare susținut de Lia Olguța Vasilescu sau pe o altă formulă de reorganizare. Până atunci, desființarea județelor nu este o decizie adoptată, ci un subiect aflat în faza propunerilor și a discuțiilor politice.


Trimite să vadă și alții!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.