România ar putea introduce în premieră un concediu plătit pentru epuizare profesională (burnout), după ce un proiect de lege ambițios a fost depus recent în Parlament de Irineu Darău, ministrul Economiei. Inițiativa legislativă urmărește să transforme modul în care angajații afectati de stres și epuizare la locul de muncă sunt sprijiniți juridic și financiar.
Ce prevede proiectul de lege
Potrivit documentului, angajații care se confruntă cu burnout — o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală legată de muncă — ar putea beneficia de concediu plătit pentru refacere profesională, fără a fi necesar un certificat medical. Măsura ar introduce pentru prima oară în legislația muncii un cadru dedicat prevenirii și gestionării epuizării profesionale.
Puncte cheie ale propunerii:
- Concediul pentru burnout va fi acordat pe baza unei simple notificări către angajator.
- Documentul făcut public arată că această măsură are scopul de a îmbunătăți sănătatea psihică a angajaților și de a reduce absenteismul pe termen lung.
- Angajatorii ar urma să se adapteze la noile reguli privind comunicarea și gestionarea angajaților aflați în stare de epuizare.
Proiectul a fost semnat de Irineu Darău, actualul ministru al Economiei, împreună cu Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senat. Aceștia susțin că legislația actuală nu oferă protecție reală angajaților afectați de stres acumulat la locul de muncă, iar noua lege ar crea un precedent în Europa pentru drepturile salariaților.
Fenomenul burnout este recunoscut la nivel internațional ca o problemă majoră de sănătate la locul de muncă. Studii anterioare au arătat că un procent semnificativ din personalul medical din România se confruntă cu burnout în stadii avansate, până la aproape 40% dintre medici, potrivit unui studiu din 2023.
Acest indicator ridicat al epuizării profesionale reflectă o problemă larg răspândită în rândul angajaților, de la medici și până la angajați de birou și lucrători din alte sectoare.
Ce spun experții
Psihologii avertizează că burnout-ul nu este echivalentul oboselii obișnuite, ci este o condiție complexă care afectează productivitatea, sănătatea mentală și relațiile personale dacă nu este tratată corespunzător. Specialiștii recomandă nu doar odihnă, ci și intervenții psihologice și ajustări în mediul de lucru.
Dezbaterile privind această inițiativă includ și opinii critice ale angajatorilor, care subliniază că transpunerea practică a unui concediu pentru burnout va implica adaptări în politicile interne și în modul de organizare a muncii.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului argumentează că, pe termen lung, măsura poate reduce absenteismul, poate îmbunătăți sănătatea forței de muncă și poate aduce beneficii chiar și angajatorilor printr-un personal mai stabil și mai sănătos.
Proiectul a fost depus la Senat și urmează să intre în comisiile de specialitate pentru dezbateri și amendamente. Dacă va fi adoptat, legea ar putea intra în vigoare în cursul anului 2026, marcând o schimbare majoră în legislația muncii din România.
Foto: pexels.com
