Negocierile pentru conducerea Serviciului Român de Informații au intrat într-o nouă etapă, iar PSD își afirmă deschis intenția de a obține șefia celei mai importante structuri de informații din România. Potrivit unor surse politice, social-democrații discută intern două variante pe care ar urma să le înainteze președintelui Nicușor Dan: fostul premier Mihai Tudose și europarlamentarul Claudiu Manda.
Tudose și Manda, numele analizate de PSD pentru șefia SRI
Claudiu Manda este un nume cunoscut în zona de securitate, fiind fost președinte al Comisiei parlamentare de control al SRI în perioada 2017–2019. De altfel, acesta a mai fost vehiculat și pentru conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE), în contextul negocierilor din coaliție.
De cealaltă parte, Mihai Tudose a mai apărut în discuții similare și în trecut, inclusiv ca posibil candidat pentru șefia SIE. Fostul premier a urmat cursuri la structuri afiliate sistemului de securitate națională și a fost conferențiar la Academia Națională de Informații a SRI. Totuși, numele său a fost asociat și cu scandalul de plagiat din 2015, care a dus ulterior la renunțarea la titlul de doctor.
Nicușor Dan vrea să accelereze numirile
Surse politice indică faptul că președintele Nicușor Dan ar intenționa să grăbească procedura de numire a noilor șefi ai serviciilor secrete. Există inclusiv scenariul în care propunerile pentru SRI și SIE să fie făcute chiar săptămâna viitoare, dacă Parlamentul va fi convocat în sesiune extraordinară pentru alte numiri importante, precum Avocatul Poporului și conducerea CNCD.
În acest context, șeful statului ar urma să negocieze „la pachet” conducerile serviciilor secrete și ale marilor parchete, întrucât PSD are un rol decisiv în coaliția de guvernare și controlează Ministerul Justiției.
PNL are propriii favoriți, dar PSD rămâne decisiv
În paralel, PNL susține alte variante pentru șefia SRI, printre care ministrul de Interne Cătălin Predoiu și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Pentru SIE, din zona PSD au fost vehiculate mai multe nume, Vasile Dâncu, Claudiu Manda și Andi Cristea, însă favorit ar rămâne consilierul prezidențial Marius Lazurcă, potrivit surselor apropiate negocierilor.
Varianta inițial susținută de Nicușor Dan pentru conducerea SRI, avocatul Gabriel Zbârcea, ar fi fost abandonată după ce au apărut informații legate de simpatii neo-legionare. Atât PSD, cât și PNL au respins de la început această opțiune, liderul PSD Sorin Grindeanu vorbind public despre refuzul unor „personaje apropiate discursului AUR”.
Un vid de putere la SRI de peste doi ani
Serviciul Român de Informații se află fără un director civil de peste doi ani și cinci luni, după demisia lui Eduard Hellvig. Deși Nicușor Dan a anunțat încă de la finalul anului trecut că va lua o decizie „într-un timp rezonabil”, termenul a fost împins spre finalul lui 2025 sau începutul lui 2026, fără indicarea unui nume clar.
Între timp, negocierile politice s-au intensificat, iar PSD a devenit un actor-cheie nu doar în numirea șefilor de servicii, ci și în desemnarea conducerii marilor parchete.
Serviciile secrete, negociate împreună cu parchetele
Președintele Nicușor Dan își propune să securizeze în special conducerile SRI și DNA. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declanșat deja procedura de selecție pentru noii șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT, precum și pentru adjuncții acestora. După avizul consultativ al CSM, decizia finală va aparține președintelui.
Mandatele actualilor șefi de parchete expiră pe 30 martie, iar Nicușor Dan i-a criticat public, în repetate rânduri, pentru rezultatele slabe în combaterea marii corupții și a evaziunii fiscale.
Negocierile au loc într-un climat tensionat, la scurt timp după consultările de la Cotroceni generate de documentarul Recorder despre „justiția capturată”. În paralel, președintele a anunțat organizarea unui referendum intern în rândul magistraților, privind modul în care CSM acționează în interes public.
Cu o majoritate parlamentară care îl obligă la compromisuri politice, Nicușor Dan se află în fața uneia dintre cele mai delicate decizii ale mandatului său: numirea conducerilor serviciilor secrete și ale parchetelor, într-un moment în care echilibrul de putere din stat este atent urmărit atât pe plan intern, cât și extern.
