Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că reforma pensiilor militare va fi următoarea măsură majoră pe agenda Guvernului, imediat după adoptarea pachetului legislativ privind reforma în administrația publică.
Șeful Executivului a explicat că schimbările din sistemul pensiilor militare vor urma modelul aplicat deja în cazul magistraților și că decizia nu ține de o opțiune politică personală, ci de presiunile reale asupra bugetului și pieței muncii.
Reforma pensiilor militare, „o necesitate, nu o dorință”
”Este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii. Este o necesitate care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni. Dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”, a afirmat Ilie Bolojan, potrivit sursei citată mai sus.
Premierul a atras atenția asupra pensionărilor timpurii din sistem, subliniind că ieșirea din activitate la 50 sau 52 de ani pune o presiune majoră pe buget și creează probleme de înlocuire a personalului. Declarațiile vin într-un context sensibil, în care tema pensiilor speciale și a sustenabilității sistemului public de pensii rămâne una dintre cele mai dezbătute în spațiul public.
Reformele din Justiție, concluzii așteptate în februarie
Premierul a precizat că grupul de lucru privind reformele din Justiție urmează să prezinte concluziile în luna februarie. Întrebat dacă susține revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA, Ilie Bolojan a evitat un răspuns tranșant.
„Sunt de acord cu o soluție prin care cei care sunt controlați să nu hotărască ei cine îi controlează, așa cum se întâmplă”, a spus șeful Guvernului, lăsând deschisă discuția privind viitoarea arhitectură instituțională în domeniul anchetării magistraților.
Bugetul Apărării în 2026: 2,3% sau 2,4% din PIB
În ceea ce privește bugetul Apărării pentru anul 2026, premierul a anunțat că acesta va fi ușor mai mare decât cel din anul precedent, însă România nu este, în acest moment, pregătită să aloce 3% din PIB pentru domeniul militar.
„Ar putea să fie 2,3% din PIB sau 2,4% din PIB. Nu vreau să vin cu niște cifre, pentru că acum sunt discuțiile cu ministerul. Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3% din PIB”, a declarat Ilie Bolojan.
Creșterea bugetului Apărării vine pe fondul angajamentelor asumate de România în cadrul NATO, dar și în contextul tensiunilor regionale și al nevoii de modernizare a forțelor armate.
Urmează un an decisiv pentru reforme
Anunțul privind reforma pensiilor militare, alături de modificările din Administrație și Justiție, indică un an 2026 marcat de decizii cu impact major asupra sistemului public. Guvernul mizează pe argumentul sustenabilității financiare și al adaptării la realitățile demografice, însă este de așteptat ca măsurile să genereze dezbateri intense atât în mediul politic, cât și în societate.
Foto: evz.ro
