Guvernul lucrează la un amplu pachet de reformă a salarizării în sectorul public, iar potrivit unor simulări interne, mai mult de jumătate dintre angajații de la stat ar urma să beneficieze de majorări salariale începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura face parte dintr-un proces mai larg de restructurare cerut prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Creșteri pentru peste jumătate dintre bugetari
Potrivit scenariilor analizate la nivel guvernamental, aproximativ 53% dintre bugetari ar urma să primească salarii mai mari, în timp ce pentru restul angajaților veniturile ar putea rămâne neschimbate sau înghețate.
Autoritățile susțin că noua lege a salarizării are rolul de a corecta dezechilibrele din sistemul public, unde diferențele dintre grilele de salarizare au generat tensiuni în ultimii ani.
Nicio scădere de salarii, dar înghețări pentru unele categorii
Sursele politice indică faptul că, deși niciun salariu nu ar urma să scadă, unele categorii de bugetari care depășesc nivelurile stabilite prin recalculare ar putea rămâne cu veniturile blocate pentru o perioadă mai lungă.
În paralel, Guvernul încearcă să respecte angajamentele asumate față de Comisia Europeană, care impun reforme structurale în administrația publică și controlul cheltuielilor bugetare.
„Veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, la finalul lunii aprilie după o discuție cu sindicatele.
Legea salarizării, jalon esențial în PNRR
Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele importante din PNRR și trebuie finalizată în perioada următoare. Executivul are la dispoziție doar câteva luni pentru a adopta reforma, în caz contrar existând riscul pierderii unor fonduri europene semnificative.
Proiectul prevede o reorganizare a sistemului de salarizare pe baza unor coeficienți, corelați cu salariul minim brut pe economie și cu ierarhii clare ale funcțiilor din sectorul public.
Reforma ar urma să afecteze peste 1,2 milioane de bugetari, de la personal administrativ până la angajați din educație, sănătate și ordine publică. În același timp, sporurile ar putea fi limitate sau chiar eliminate în anumite cazuri, ca parte a procesului de simplificare a sistemului de remunerare.
Tensiuni și calcule politice
Deși măsura este prezentată ca o reformă de eficientizare, ea vine într-un context politic sensibil, în care orice modificare a veniturilor bugetarilor poate genera reacții în lanț, inclusiv proteste sindicale.
În același timp, Guvernul mizează pe faptul că majorările pentru peste jumătate dintre angajații statului vor tempera nemulțumirile din sistemul public.
Ce urmează
Forma finală a legii urmează să fie stabilită după noi simulări și consultări cu instituțiile europene. După adoptare, noua grilă de salarizare ar putea intra în vigoare de la începutul anului viitor, marcând una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani din administrația publică românească.
Foto: facebook.com
