Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri dimineață că Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru anul 2026. Șeful Guvernului a subliniat că documentul a fost construit într-un context economic complicat și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări majore pentru economia țării.
Potrivit premierului, modul în care autoritățile vor gestiona aceste provocări va influența direct stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică în anii următori. Șeful Executivului nu mai stă după PSD, care se preface că este nemulțumit de bugetul țării pentru a obține mai mulți bani.
Deficitul bugetar, estimat la 6,2% din PIB
Conform documentului publicat de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar pentru anul 2026 este estimat la 6,2% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă aproximativ 127,7 miliarde de lei. Autoritățile estimează însă o reducere graduală a deficitului în anii următori. Astfel, pentru 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,1% din PIB, în cadrul procesului de consolidare fiscală.
În ceea ce privește evoluția economiei, Produsul Intern Brut al României este prognozat să ajungă la:
- 2.045 miliarde lei în 2026
- 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile statului cresc semnificativ
Proiectul de buget indică și o creștere a veniturilor statului. Ponderea veniturilor totale în PIB urcă de la 34,7% la 36%, evoluție explicată atât prin măsurile de consolidare fiscală, cât și prin îmbunătățirea colectării taxelor.
- Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde de lei în 2026.
- Veniturile curente – care includ taxe, contribuții și alte încasări ale statului – ajung la 636,3 miliarde de lei, reprezentând 31,1% din PIB.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că această construcție bugetară are la bază stabilizarea veniturilor și eficientizarea activității administrației fiscale.
Cheltuielile bugetare cresc cu peste 55 miliarde lei
În paralel, și cheltuielile bugetare vor crește în 2026. Acestea sunt estimate la 864,3 miliarde de lei, față de 808,7 miliarde de lei în anul precedent, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 55,5 miliarde de lei.
Autoritățile susțin că această creștere este necesară pentru susținerea investițiilor și pentru continuarea programelor de dezvoltare economică.
Investițiile, prioritatea principală a bugetului
Unul dintre punctele centrale ale bugetului pentru 2026 îl reprezintă creșterea investițiilor publice. Potrivit datelor oficiale, bugetul alocat investițiilor crește cu aproape 25,6 miliarde de lei comparativ cu anul precedent.
Astfel, investițiile vor reprezenta peste 8% din PIB, în creștere față de 7,2% în anul anterior.
Ministerul Finanțelor subliniază că resursele suplimentare vor fi orientate în special către:
- proiecte de infrastructură
- dezvoltare economică
- absorbția fondurilor europene.
Strategia urmărește, în același timp, continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, pentru a menține stabilitatea economică în anii următori.
Mesajul integral al premierului Ilie Bolojan
”Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări.
Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an.
1. Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului
Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,3 miliarde de lei.
Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți.
Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici.
2. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor
În același timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice. De ce?
Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene.
Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR.
Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat.
Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.
3. Costul ridicat al dobânzilor
O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani.
4. Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor.
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei. Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni.
5. O economie mai sănătoasă pe termen lung
Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private.
Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente.
Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani.”
Foto: facebook.com
