În forma recent publicată de Ministerul Muncii, proiectul noii Legi a salarizării păstrează mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”, destinat protejării veniturilor persoanelor care, la intrarea în vigoare a noii legi, ar avea un salariu mai mic decât cel aflat în plată.
”Este un mecanism legitim”, a declarat Amalia Călugărescu, Secretar general al unei organizații a lucrătorilor din Administrație, Sănătate și Asistența socială.
Așa o fi. Problema apare însă în momentul în care salariatul evoluează în carieră. Deoarece, potrivit art. 33 alin. (2) din noul proiect, diferența salarială tranzitorie „se reduce în mod corespunzător, în limita creșterilor ulterioare ale salariului (…) până la absorbția integrală a acesteia”. Cu alte cuvinte, orice majorare salarială ulterioară reduce diferența tranzitorie.
”Aici apare o situație pe care Sindicatul Național Forța Legii a semnalat-o încă din etapa consultărilor publice”, a explicat Călugărescu. ”Dacă un salariat promovează într-un grad profesional superior, într-o treaptă superioară sau într-o funcție cu responsabilități mai mari, este firesc ca această promovare să producă și un efect salarial real. În actuala redactare, însă, creșterea rezultată din promovare poate fi absorbită de diferența salarială tranzitorie”, mai explică apărătoarea.
Promovezi, dar salariul rămâne la fel
Consecința este, așadar, paradoxală: salariatul promovează, își asumă atribuții și responsabilități suplimentare, însă venitul său poate rămâne neschimbat. Practic, promovarea există din punct de vedere administrativ, dar nu produce efectul economic pe care orice evoluție profesională ar trebui să îl genereze.
”Tocmai pentru a evita această situație, Sindicatul Național Forța Legii a propus introducerea unui alineat nou, prin care să se prevadă expres că diferența salarială tranzitorie nu poate neutraliza efectele salariale ale promovării în grad profesional, treaptă profesională, grad didactic, grad militar sau profesional ori într-o funcție superioară. Din păcate, această propunere nu se regăsește în forma proiectului publicată de Ministerul Muncii. În opinia noastră, problema rămâne deschisă”, spune Amalia Călugărescu.
Până la urmă, diferența salarială tranzitorie are rolul de a proteja salariul existent la momentul intrării în vigoare a legii. Promovarea reprezintă însă o situație juridică nouă, bazată pe competență, experiență și asumarea unor responsabilități suplimentare. Cele două instituții juridice au finalități diferite și nu ar trebui confundate.
Dacă promovarea nu produce niciun beneficiu salarial efectiv, este afectată însăși logica dezvoltării profesionale în sectorul public. Se transmite un semnal descurajator către salariații care aleg să susțină examene de promovare, să își perfecționeze pregătirea profesională și să își asume funcții cu un nivel superior de responsabilitate.
”Din această perspectivă, apreciem că proiectul Legii salarizării necesită o completare expresă, astfel încât diferența salarială tranzitorie să nu poată absorbi majorările salariale rezultate din promovarea în carieră. Evoluția profesională trebuie să fie încurajată, iar promovarea trebuie să producă efecte reale, nu doar modificări formale în organigramă”, sunt de părere reprezentanții sindicali.
