9 Mai nu este doar o dată din calendar. Pentru România, această zi concentrează trei dintre cele mai importante repere istorice și simbolice ale ultimelor două secole: proclamarea Independenței de stat, victoria împotriva Germaniei naziste și chiar Ziua Europei. Dar, dintre toate acestea, ce a mai rămas astăzi în memoria românilor?
„Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”
La 9 mai 1877, în Parlamentul României, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea cuvintele care aveau să schimbe definitiv destinul statului român: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.”
A doua zi, actul a fost promulgat de domnitorul Carol I, iar independența a fost câștigată apoi pe câmpurile de luptă de la Plevna, Grivița, Rahova și Vidin, în cadrul Războiului de Independență al României. Astăzi însă, la 149 de ani de la proclamarea Independenței, memoria acestor jertfe pare tot mai estompată.
Mausoleul Eroilor Români de la Grivița, sub lacăt ruginit
O delegație a Sindicatului Național Forța Legii, condusă de Ringo Dămureanu, a organizat în aceste zile în Bulgaria o ceremonie de comemorare a eroilor români căzuți în războiul din 1877. Au fost depuse coroane de flori, au fost rostite rugăciuni și a fost oficiată o slujbă de pomenire de către părintele iconom stavrofor Dumitru Frunză.
Momentul cel mai apăsător al vizitei a fost descoperirea faptului că Mausoleul și Monumentul Eroilor Români de la Grivița nu au putut fi vizitate. Porțile erau închise, iar lacătele ruginite. Niciun om care să deschidă sanctuarul. Imaginea este una profund simbolică pentru felul în care România contemporană își tratează memoria istorică.
„Astăzi, nimeni nu mai deschide, ca în alți ani, acest muzeu, iar rugina a cucerit pe deplin lacătul care a ferecat monumentul Eroilor români de la Grivița”, a declarat pentru PortalSocial Ringo Dămureanu.
„Independența nu a fost primită în dar”
Potrivit liderului sindical, locurile de la Grivița și Plevna reprezintă unele dintre cele mai importante repere ale identității naționale românești. „La Grivița, ostașii români au atacat redutele otomane cu un curaj care a impresionat întreaga Europă. Luptele au fost cumplite, iar prețul victoriei a fost plătit cu sângele miilor de soldați și ofițeri români care au căzut sub focul inamic”, a afirmat Dămureanu.
Acesta a subliniat că monumentul ridicat de România pe pământul Bulgariei rămâne „un altar viu al memoriei naționale”. „Independența României nu a fost primită în dar, ci câștigată prin sacrificiu. Fiecare piatră a acestui monument vorbește despre demnitate națională, curaj și dragoste de Patrie”, a mai declarat președintele Sindicatului Național Forța Legii.
Între Independență și uitare
În timp ce la nivel oficial România marchează anual Ziua Europei și victoria împotriva nazismului, comemorarea eroilor din 1877 pare să ocupe un loc tot mai discret în spațiul public. Tot mai puțini români mai cunosc astăzi semnificația luptelor de la Plevna și Grivița, deși fără aceste sacrificii România modernă nu ar fi existat. „Fără Grivița, fără Plevna, fără Rahova și Vidin, România modernă nu ar fi existat”, spune Ringo Dămureanu.
În comunicatul primit la redacție de la Sindicatul Național Forța Legii, organizația solicită public intervenția autorităților române și bulgare pentru restaurarea și redeschiderea monumentului înainte de anul 2027, când România va aniversa 150 de ani de Independență.
„Ar fi trist ca peste numai un an, când vom aniversa 150 de ani de Independență și ne vom comemora Eroii Războiului de Independență, Mausoleul și Muzeul Eroilor Români de la Grivița să fie găsite tot sub lacăt ruginit și închise publicului”, se arată în comunicat.
Poate că aceasta este, în fond, adevărata întrebare a zilei de 9 Mai: nu ce alegem între Independență, Europa sau victoria împotriva totalitarismului, ci dacă mai suntem capabili să păstrăm încă vie memoria istoriei și a înaintașilor noștri.
Foto: fortalegii.ro
