Tensiunile dintre sistemul judiciar și Guvernul României ating un nou nivel critic. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) amenință că va da în judecată Executivul, după ce coaliția de guvernare a decis redirecționarea unor fonduri destinate magistraților către ajutoare sociale.
Decizia a declanșat reacții dure din partea instanței supreme, care acuză o încălcare gravă a principiilor statului de drept.
ÎCCJ: „Hotărârile judecătorești nu sunt opționale”
Într-un comunicat ferm, ÎCCJ avertizează că va recurge la toate mijloacele legale pentru a obliga Guvernul să respecte obligațiile financiare stabilite prin decizii definitive ale instanțelor. Reprezentanții instanței supreme subliniază că executarea hotărârilor judecătorești este obligatorie, nu o opțiune a statului.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.
Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, a transmis ICCJ.
Mai mult, ÎCCJ atrage atenția că astfel de practici afectează grav statul de drept și credibilitatea instituțiilor.
De la magistrați la ajutoare sociale. Decizia care a aprins conflictul
Scandalul a izbucnit după ce coaliția de guvernare a decis să reducă fondurile alocate pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Sumele respective ar urma să fie direcționate către măsuri sociale, inclusiv sprijin pentru categorii vulnerabile.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, este vorba despre fonduri importante care trebuiau folosite pentru achitarea unor drepturi câștigate în instanță de judecători și procurori.
„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”, a subliniat ICCJ.
Reacția ÎCCJ este una fără precedent în ultimii ani. Instituția acuză Executivul că amână sau evită plata unor obligații legale stabilite prin hotărâri definitive.
Judecătorii avertizează că aceste drepturi reprezintă „creanțe certe”, protejate de lege, iar neplata lor afectează inclusiv dreptul de proprietate. În același timp, instanța supremă consideră că măsurile adoptate de Guvern ridică semne serioase de întrebare privind respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept.
Foto: oficiuldestiri.ro
