România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 145 de miliarde de lei, echivalentul a 7,65% din PIB, sub nivelul de 8,4% estimat inițial de Guvern. Diferența de aproape 15 miliarde de lei față de prognoza oficială readuce în discuție o întrebare esențială: putea statul român să reducă deficitul fără să majoreze taxele? Mai mulți economiști susțin că da, însă doar cu condiția unor reforme structurale profunde, care au fost amânate sau blocate în 2025.
Deficitul bugetar 2025, sub estimările Guvernului
Datele finale arată că România a reușit să încheie anul cu un deficit de 7,65% din PIB, sub ținta revizuită de 8,4%. Potrivit specialiștilor consultați în spațiul public, acest rezultat demonstrează că exista loc pentru o ajustare bugetară mai eficientă, fără a apela la creșteri de taxe.
În 2025, majorările fiscale au adus la buget aproximativ 9,6 miliarde de lei în plus. Cu toate acestea, analiștii susțin că problema reală nu a fost nivelul taxelor, ci lipsa reformelor în aparatul de stat și în zona cheltuielilor rigide.
România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB, pragul impus de tratatele europene și de angajamentele asumate în fața Comisiei Europene. În lipsa unor măsuri coerente, presiunea pe finanțele publice va continua și în 2026.
„Se putea face reducerea deficitului (fără taxe – n.r.) dacă de la începutul anului făceau reforme și tăiau cheltuielile. În coaliție unul din partide nu susține desființarea primăriilor mici, susține doar reducerea cheltuielilor cu 10%. Și nici nu știm dacă aceasta se va aplica”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, pentru libertatea.ro.
„Buget construit pe venituri supraestimate”
Avocatul și finanțistul Gabriel Biriș afirmă că bugetul pe 2025 a fost construit pe baze nerealiste. Potrivit acestuia, ținta inițială reală de deficit era oricum în jur de 7%, iar cifrele prezentate oficial au fost optimiste. El susține că bugetul a fost fundamentat pe venituri supraestimate și cheltuieli subevaluate, reluând observațiile făcute anterior de Consiliul Fiscal. În opinia sa, problema nu este doar nivelul deficitului, ci modul în care sunt construite bugetele anuale.
Mai mult, Biriș atrage atenția că măsurile adoptate până acum sunt insuficiente pentru a aduce deficitul la un nivel sustenabil. Ținta realistă ar trebui să fie apropierea de 2% din PIB în următorii ani, nu doar coborârea sub pragul de 3%.
Reforma pensiilor speciale, blocată
Un punct sensibil rămâne reforma pensiilor speciale. Potrivit experților, nu doar pensiile magistraților trebuie revizuite, ci întregul sistem. Magistrații reprezintă doar 7-8% din totalul beneficiarilor de pensii speciale. Cei mai mulți pensionari din această categorie provin din structurile de ordine publică, Armată și servicii. În continuare există situații în care angajați ai statului ies la pensie în jurul vârstei de 41 de ani, fapt care pune presiune suplimentară pe buget.
În prezent, reforma pensiilor magistraților este blocată la Curtea Constituțională, reforma administrativă este încă în discuție în coaliție, iar la companiile de stat restructurările nu au început în mod concret.
Foto: capital.ro
