Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că vârsta de pensionare în România trebuie majorată pentru toate categoriile profesionale, nu doar pentru unele grupuri restrânse. El susține că sistemul actual, în care multe persoane ies la pensie înainte de 50 de ani, nu mai este sustenabil financiar și riscă să pună presiune semnificativă pe bugetul public și pe fondurile de pensii.
De ce consideră Ilie Bolojan că este necesară această schimbare
Bolojan a subliniat că pensionările timpurii, cum se întâmplă, în prezent, de exemplu în rândul magistraților, nu mai pot fi susținute de economia țării. În opinia sa, este nevoie ca vârsta standard de pensionare să ajungă aproape de 65 de ani pentru majoritatea profesiilor, ținând cont de situația demografică și de nivelul de ocupare a persoanelor mature.
„Că ne place, că nu ne place, trebuie să eliminăm şi să reducem posibilităţile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani şi să creştem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani. Acest lucru este valabil pentru toate zonele, inclusiv pentru zona care ţine de Ministerul de Interne sau de Ministerul Apărării, ţinând cont, într-adevăr, de specific”, a declarat premierul la B1TV.
Premierul a atras atenția că este dificil de justificat pensionarea la vârste apropiate de 50 de ani, atât din perspectiva sustenabilității sistemului de pensii, cât și a finanțelor publice.
Bolojan a subliniat diferențele dintre tipurile de muncă: munca de birou vs. munca operativă sau grea, cum ar fi cea în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau în Ministerul Apărării Naționale (MApN), pentru care pot exista reguli specifice.
„Una este să lucrezi într-un birou şi poţi să stai liniştit până la 65 de ani şi alta este să fii în operativ, să fii, de exemplu, în stradă la Jandarmerie, să trebuiască să porţi sistemul de protecţie pe tine şi să te confrunţi cu manifestanţii, unii mai paşnici, alţii mai agresivi”, a spus Bolojan.
Contextul mai larg al reformei pensiilor în România
Aceste declarații vin într-un moment în care Guvernul României a inițiat reforme importante asupra sistemului de pensii, în special în ceea ce privește pensii speciale și pensiile magistraților.
Se pregătește o reformă potrivit căreia magistrații ar urma să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, cu o perioadă de tranziție extinsă, în locul pensionării în jurul vârstei actuale de 48–50 ani. Totodată, proiectele de lege prevăd și plafonarea pensiilor speciale la un procent din ultimul salariu net, propus la cel mult 70%.
Aceste propuneri au stârnit dezbateri politice și sociale puternice, fiind discutate atât în Parlament, cât și în cadrul Curții Constituționale, care deja a amânat decizia privind unele dintre aceste modificări.
Bolojan a subliniat că măsura nu vizează doar pensiile speciale
El susține eliminarea pensionărilor la vârste foarte reduse pentru toate categoriile, punctând că, la nivel național, doar o parte dintre persoanele cu vârsta între 55 și 64 de ani sunt active profesional.
Prin ridicarea standardului la 65 de ani, executivul speră să reducă presiunea asupra sistemului public de pensii și să îmbunătățească echilibrul demografic și financiar.
Propunerea ridicării vârstei de pensionare a generat deja reacții mixte în spațiul public și politic. Sindicate și reprezentanți ai lucrătorilor au cerut consultări mai ample și garanții că munca grea va fi diferențiată de cea de birou.
Criticii reformei afirmă că măsura ar putea afecta negativ anumite grupuri de angajați, în special cei din sectoare cu risc fizic sau solicitări deosebite.
Guvernul și-a angajat deja răspunderea în Parlament pentru proiectul privind pensiile speciale ale magistraților, inclusiv creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru aceștia până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. În paralel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe definitiv asupra constituționalității pachetului de reforme, inclusiv a măsurilor privind pensiile.
O reformă controversată, dar considerată necesară
Premierul Ilie Bolojan transmite astfel un mesaj clar: sistemul actual de pensii nu mai este sustenabil, iar România trebuie să se alinieze practicii internaționale majorând vârsta de pensionare „peste tot”. Această poziție ar putea avea efecte semnificative asupra forței de muncă, economiei și bugetului de stat în anii următori, deschizând un amplu spațiu de dezbatere public și politic în societatea românească.
Foto: Guvernul României
