Ce se va întâmpla dacă Protecția Consumatorilor va ajunge să fie evaluată după numărul de controale, și nu după rezultatele lor? Amenințată fățiș de Ilie Bolojan cel puțin cu restructurarea și reorganizarea, dacă nu chiar cu desființarea, conducerea interimară a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor face saltul în gol, în speranța că va rămâne pe placul șefilor momentului: calcă pe cadavre în economie.
Un document intern al ANPC transmis către PortalSocial din interiorul instituției, detonează bomba. E vorba chiar de Ordinul nr. 154 din 9 martie 2026, semnat de Ionel Cristinel Obretin, Vicepreședintele Autorității, în fapt președinte interimar. Actul arată cum oamenii actualului Guvern vor să le măsoare activitatea comisarilor din teritoriu, prin indicatori cantitativi, stabiliți până la sfârșitul anului.
3 acțiuni complexe sau 8 acțiuni cu grad redus de complexitate, săptămânal
Nu este o glumă. Exact așa apare, explicit, printre obiectivele prevăzute în sarcina comisarilor din județe: 3 acțiuni complexe sau 8 acțiuni cu grad redus de complexitate pe săptămână. Per comisar! Altfel spus, fiecare echipă de doi comisari va trebui să facă minim 300 de controale până la sfârșitul acestui an, dar cifrele pot varia până la peste 800, în funcție de ”complexitatea” controalelor pe care Statul le va impune în sarcina comisarilor de control. Întrebarea care apare este simplă: când vor mai avea timp să facă și vreun control serios?
Plus 2 petiții pe zi, cel puțin
Presiunea pe cifre nu se oprește aici. Ordinul stabilește și obiective privind reclamațiile consumatorilor: „minim 2 petiții / zi” pentru fiecare comisar, pe care trebuie să le cerceteze în teren și la birou.
”Cu alte cuvinte, comisarii vor fi obligați să soluționeze individual cel puțin 10 petiții pe săptămână. Și asta chiar dacă în practică, unele reclamații pot implica verificări la operatorii economici, analize de produse, o documentație complexă. Toate acestea necesită timp”, explică specialiștii din sistem.
Controale, sancțiuni, dar… valoarea amenzilor
Poate cel mai controversat indicator apare la final. În cadrul obiectivului privind sancțiunile, termenul de realizare este formulat astfel: „Valoarea amenzilor aplicate / încasate”. Criticii sistemului spun că un asemenea indicator riscă va crea presiune pentru sancțiuni cât mai mari, nu neapărat pentru controale cât mai corecte.
Protecția consumatorilor devine „producție la normă”
”Activitatea serviciului public de Protecție a consumatorilor nu poate fi înțeleasă ca o bandă de producție, decât de oameni care nu au nicio legătură cu domeniul”, ne explică un comisar ANPC, sub protecția anonimatului. ”Un control real înseamnă verificarea documentelor, analiza produselor, verificarea lanțului de aprovizionare, identificarea produselor periculoase. Toate acestea cer timp”, spune comisarul. ”Dar dacă un comisar va trebui să îndeplinească o normă de controale, există riscul ca activitatea noastră să devină o cursă pentru cifre, ca să nu spun altfel”.
Pericolul real: controale pe bandă rulantă
Specialiști din sistem avertizează că introducerea unor indicatori cantitativi rigizi poate duce la controale făcute „pe fugă”, cu verificări superficiale și accent pe cantitate, mai puțin pe impact. Cu alte cuvinte, mai multe controale pe hârtie, cu mai puține probleme descoperite în realitate, dar cu mai multe amenzi aplicate.
Cifrele arată presiunea
Doar într-o singură săptămână de controale, ANPC a verificat peste 2.000 de operatori economici, aplicând 1.468 de amenzi, în valoare de peste 7,45 milioane lei. Cifrele par impresionante, dar ele ridică o întrebare incomodă: chiar se urmărește protejarea consumatorilor? Sau vorbim de statistici spectaculoase? În interesul cui vrea Guvernul să pună aceste norme de controale și, implict, de amenzi? Rolul în piață al acestei instituții nu trebuie să mai rămână și cel de consiliere a operatorilor economici, în special a firmelor românești cu o experiență mai redusă?
Cine pierde?
”În final, pierde consumatorul”, explică sursa citată, pentru PortalSocial. ”Pentru că produsele periculoase nu dispar de pe piață prin simplele statistici. Ele dispar doar prin controale reale, temeinice și independente”.
Sindicatele pregătesc contestarea în instanță
Mai mulți comisari din teritoriu analizează posibilitatea contestării în instanță a ordinului care stabilește aceste obiective, considerând că evaluarea lor nu poate fi transformată într-o simplă normă numerică.
”Sindicatele pregătesc deja atacarea în instanță a ordinului ANPC, juriștii analizează introducerea unor cereri de suspendare și anulare, demers care ar putea bloca aplicarea acestuia”, ne-a explicat Tina Vlăducu, consilier juridic în cadrul departamentului Juridic al Sindicatului Național Forța Legii, organizație reprezentativă a acestei categorii de lucrători, care este și apărător propriu al organizației.
Întrebarea cetățeanului
Pentru cetățeanul de rând, Protecția consumatorilor a rămas una dintre cele mai importante instituții ale statului, cu un rol social extrem de important, ori de câte ori a fost vorba despre relația lui cu profesioniștii din piață, din care nu de puține ori s-a trezit înșelat. Acum, românul de rând se întreabă: dacă inspectorii sunt împinși să bifeze câte controale fac, nu ce anume descoperă, nu cumva sistemul riscă să devină exact opusul a ceea ce ar trebui să fie? Adică mai mult statistică și mai puțină protecție?
