Banca Națională a României (BNR) trage un semnal de alarmă în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare: economia și piețele financiare ale țării sunt expuse unor presiuni serioase generate atât de factorii interni, cât și de contextul internațional, iar vulnerabilitățile acumulate în ultimii ani rămân ridicate și pot afecta echilibrul macroeconomic.
Raportul BNR publicat în decembrie 2025 relevă o creștere economică modestă, cu avansuri economice scăzute în 2025 și prognoze revizuite în jos, ceea ce face economia mai vulnerabilă la șocuri externe și interne. Potrivit BNR, creșterea economică a României a fost lentă, cu doar 0,3% în T2 2025 față de 2024 și estimări modeste pentru trimestrul următor.
Deficitul bugetar continuă să fie semnificativ, ajungând la aproximativ 5,4% din PIB până în luna septembrie 2025, ceea ce exercită presiuni asupra finanțelor publice. Datoria publică a crescut la peste 57% din PIB, consolidând presiunile asupra sustenabilității financiare. Aceste rezultate reflectă o economie încă fragilă în care politicile fiscale și dinamica creșterii au fost dificil de echilibrat, mai ales în contextul global tensionat.
Principalele riscuri semnalate de BNR
- Incertitudini globale persistente
BNR avertizează că riscurile externe, în special în contextul tensiunilor geopolitice, evoluțiilor imprevizibile în politicile comerciale și comportamentul volatil al piețelor financiare internaționale, creează un mediu instabil care poate afecta România. Aceste incertitudini pot genera efecte perturbatoare în economia internă, în particular dacă piețele financiare internaționale intră în perioade de volatilitate accentuată.
- Dezechilibre macroeconomice interne
Unul dintre cele mai mari semne de avertizare evidențiate de raport este deteriorarea echilibrelor interne. Deficitul bugetar și datoria publică în creștere pun presiune pe finanțele statului. Deficitul de cont curent se adâncește, ceea ce arată că România importă mai mult decât exportă și trebuie să se împrumute extern pentru a echilibra balanța plăților.
Absorbția slabă a fondurilor europene, esențiale pentru investiții strategice, reduce capacitatea economică de a sprijini creșterea și dezvoltarea infrastructurii. Aceste dezechilibre sporesc vulnerabilitatea economiei în fața unor șocuri externe neașteptate.
- Sectorul privat și riscul de nerambursare a creditelor
Raportul relevă diferențe între starea financiară a populației și cea a companiilor. Calitatea creditelor în sectorul populației s-a îmbunătățit, iar rata creditelor neperformante în rândul gospodăriilor este scăzută. În schimb, sectorul corporativ are un grad mai ridicat de neperformanță, cu un risc mai mare în cazul IMM-urilor și al împrumuturilor garantate de stat.
Această situație poate slăbi capacitatea mediului de afaceri de a susține creșterea economică și poate genera presiuni asupra sistemului financiar bancar în ipoteza unor deteriorări macroeconomice.
- Riscuri cibernetice și provocări tehnologice
Raportul subliniază o creștere accentuată a amenințărilor cibernetice, inclusiv fraude informatice și atacuri malware, care pot afecta infrastructura digitală a sistemului financiar și pot submina încrederea consumatorilor și a investitorilor.
Pe lângă aceste amenințări, adopția rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială aduce oportunități, dar și noi vulnerabilități în sectorul bancar și financiar.
Deși BNR recunoaște că sectorul bancar românesc rămâne bine capitalizat, lichid și profitabil, această reziliență nu exclude posibilitatea ca riscurile macroeconomice să afecteze stabilitatea sistemului în cazul unor evoluții externe negative sau deteriorări interne severe.
Raportul de stabilitate financiară al BNR din decembrie 2025 arată că România se află sub presiunea unui set complex de riscuri economice și financiare, care provin atât din fragilități interne, precum deficitele ridicate și dezechilibrele macroeconomice, cât și din contextul global incert. Continuarea consolidării fiscale, îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și menținerea rezilienței sectorului bancar sunt esențiale pentru a păstra stabilitatea financiară pe termen mediu și lung.
Foto: stirileprotv.ro
